Consultarea publica in Romania

2x puncte

categorie: Economie

nota: 9.98

nivel: Facultate

Studiul de față, realizat în acest format în premieră în România, surprinde caracteristicile procesului de consultare publică depășind analiza limitată a efectelor legii 52/2003. Interviurile aprofundate realizate cu lideri de organizații publice și private, focus group-urile au condus la colectarea de informație relevantă „din interiorul culiselor proceselor de consultare”. Criticile [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Consultarea publica in Romania

Studiul de față, realizat în acest format în premieră în România, surprinde caracteristicile procesului de consultare publică depășind analiza limitată a efectelor legii 52/2003. Interviurile aprofundate realizate cu lideri de organizații publice și private, focus group-urile au condus la colectarea de informație relevantă „din interiorul culiselor proceselor de consultare”. Criticile și recomandările celor intervievați, dar și aprecierile lor au fost grupate în diverse formule de analiză care ne permit să înțelegem mai bine unde ne aflăm în materia consultării publice și să găsim soluții de îmbunătățire pentru viitor. În interiorul studiului vom găsi obsesiv ideea depășirii formalismului procesului de consultare publică, nevoia afirmată pentru creșterea calității managementului procesului de consultare, necesitatea creșterii capacității atât a organizațiilor publice cât și a celor private de a susține procese calitative de consultare publică.

Metodologie – cercetare “Practica consultării publice în România”

1. Tip de cercetare: ancheta sociologică
2. Metode de cercetare: chestionarul sociologic, interviul semistructurat, focus-group-ul, analiza secundară a datelor

a. Chestionarul sociologic

1. Universul cercetării: organizații neguvernamentale active din România
2. Mărimea eșantionului: 700 de organizații neguvernamentale aflate în baza de date Voluntar administrată de către Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile
3. Număr de răspunsuri: 81
4. Modalitatea de aplicare: prin email, prin autocompletare

b. Interviul semistructurat

1. Universul cercetării:

organizații neguvernamentale active din România care au participat și inițiat procese de consultare publică
instituții ale administrației publice care au organizat procese de consultare publică
politicieni

2. Mărimea eșantionului:

30 de organizații neguvernamentale active din România care au participat și inițiat procese de consultare publică
18 de reprezentanți ai instituțiilor administrației publice care au organizat procese de consultare publică
10 politicieni

3. Modalitatea de aplicare: față în față, prin operator de interviu

4. Răspândirea geografică:

București – 28 (14 cu administrația publică, 9 cu politicieni, 9 cu organizații neguvernamentale)
Timișoara – 6 (1 cu administrația publică, 1 cu politician, 4 cu ONG-uri)
Cluj – 5 (5 cu ONG)
Sibiu – 6 (1 cu administrația publică, 5 cu reprezentanți ai ONG)
Iași – 5 (1 cu administrația publică, 4 cu ONG-uri)
Constanța – 4 (1 cu administrația publică, 3 cu organizații neguvernamentale)

c. Focus group
1. Universul cercetării: organizații neguvernamentale active din România
2. Mărimea eșantionului: 12 reprezentanți ai organizații neguvernamentale
3. Număr de focus-group-uri: 2

d. Analiza secundară de date
 au fost făcute analize pe datele privind consultarea publică trimise de către administrația publică locală și centrală
 au fost studiate datele furnizate de alte rapoarte realizate pe tema consultării publice în România și în alte țări
 analiză legislativă (legislație românească și internațională)

II. Problematica participării publice și consultării cetățeanului în decizia de politică publică.
II.a) Definirea conceptelor de consultare și participare publică

Interesul pentru promovarea participării cetățenilor la luarea deciziilor de politică publică reprezintă un interes relativ nou pentru guverne. Dezvoltarea acestui interes la nivel internațional a avut loc pe fondul crizei instituțiilor politice, deficitului de consens între partidele politice și liderii politici, slăbirii capacității statului de a rezolva singur toate problemele societății. Guvernele, dar și organizațiile private inițiază din ce în ce mai mult procese formale de consultare în diverse zone de politică publică și asistăm la o creștere a dialogului între diverși actori sociali în exteriorul instituțiilor politice tradiționale.

Nici România nu face excepție de la aceste tendințe de creștere a interesului pentru consultare și participare publică. În ultimii șase ani se înregistrează o dezvoltare a formulelor instituționale și non-instituționale de dialog social și consultare publică. Începând cu 2001 și în România apar elemente de legislație și cadru instituțional reglementând practica consultării publice. Aceste elemente se dezvoltă pe fondul evoluțiilor din zona reformei guvernării și a reformei administrației publice, evoluțiilor specifice din zona societății civile.

Având în vedere faptul că sunt utilizate resurse publice și private importante pentru a susține consultarea/participarea publică, este necesar să ne uităm cu atenție la proces cât și la produsul consultării/participării. Într-un foarte cunoscut raport OECD dedicat tematicii participării cetățeanului la luarea deciziei (OECD 2005) se afirmă: “Există o mare diferență între cantitatea de timp, bani și energie pe care guvernele din țările OECD le investesc în implicarea cetățeanului și societății civile în procesul de luare a deciziilor și nivelul de atenție care este acordat evaluării eficacității și impactului unui astfel de efort”. Interesul pentru evaluarea participării se face în primul rând pornind de la argumente pragmatice legate de responsabilitatea și răspunderea pentru utilizarea resurselor publice, incluzând aici resursele instituționale dar și timpul și efortul cetățenilor.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Economie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.