Constitutiile Romanieii Mari

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Constitutiile Romanieii Mari

I. Constitu�ia din 1923


Consolidarea unit��ii na�ionale reclama adoptarea Rom�niei cu o nou� Constitu�ie. Aceast� necesitate era acceptat� de c�tre toate for�ele politice din �ar�. �n scopul elabor�rii Constitu�iei guvernul liberal a a anun�at prin decret regal dizolvarea Parlamentului �i convocarea corpului electoral �n vederea alegerilor pentru constituirea adun�rii na�ionale cu putere de Constituan��. Aceast� decizie era o �nc�lcare a procedurii legale de revizuire �i a fost criticat� de partidele de opozi�ie.

...

II. Constitu�ia din 1938

Profit�nd de conjunctura existent� �n �ar� la debutul anului 1938 Carol al II- lea a instaurat la 10 februarie acela�i an, dictatura sa, la care aspira �nc� de la revenirea sa �n �ar�, �n iunie 1930, c�nd devenise rege. Apoi s-a adresat na�iunii rom�ne solicit�ndu-i acesteia „�nvoirea” pentru noua constitu�ie �i, totodat� s-a instituit un plebiscitul la 24 februarie 1938. Plebiscitul s-a derulat �n condi�iile st�rii de asediu, prin vot deschis, cu list� separat� pentru opozan�i �i, drept urmare, rezultatele s-au v�dit pregnant: 4.297.581 de voturi pentru noua Constitu�ie �i 5.483 contra.

Prin a�ez�m�ntul din 27 februarie 1938 se instaura dictatura regelui Carol al II – lea. Regele devenea pentru prima dat� capul statului. Regele exercita puterea executiv� prin guvern �i mini�trii, ace�tia fiind responsabili politic doar �n fa�a capului statului. S-a men�inut at�t guvernul c�t �i Consiliul de Mini�trii, iar mini�trii erau numi�i de rege f�r� acordul parlamentului, �i guvernul exercita puterea �n numele regelui. S-a �nfiin�at Consiliul de Coroan�, organ permanent �i personal al regelui; cu rol consultativ asupra problemelor statului de �nsemn�tate deosebit�.

Puterea legislativ� era �ncredin�at� tot regelui, ea fiind exercitat� prin reprezentan�a na�ional�. Reprezentan�a na�ional� alc�tuit� din dou� camere: Senatul �i Adunarea Deputa�ilor �i a devenit un factor de colaborare cu regele. Prerogativele legislative ale Adun�rii legiuitoare se rezumau la alegerea ori desemnarea regelui, declararea vacantei tronului, alegerea Regen�ei �i aprobarea revizuirii Constitu�iei. Partidele politice au fost interzise, iar la conducerea guvernului au fost numite personalit��i din afara fostelor partide.

Constitu�ia din 1938 trebuia s� consolideze puterea institu�iei regale �i autoritatea personal� a monarhului, s� reconcilieze na�iunea, s� salveze �ara de revizionism, de pierderi teritoriale. Chiar dac� se credea ini�ial c� aceste deziderate sunt realizabile, �n realitate lucrurile s-au petrecut cu totul altfel, derularea ulterioar� a evenimentelor ilustr�nd conving�tor adev�rul aser�iunii anterioare.

III. Studiu comparativ

A�ez�m�ntul din 27 februarie 1938 se deosebe�te fundamental fa�� de cel din 1923, sub aspectul con�inutului, concep�iei �i ideologiei pe care s-a �ntemeiat, de�i multe dintre articole �i chiar titlurile Constitu�iei din 1923 au fost preluate cu anumite modific�ri.

Constitu�ia din 1938 avea doar 100 de articole, fa�� de Constitu�ia din 1923 care avea 138 de articole. De asemenea, avea tot 8 titluri, cu aproape acelea�i denumiri, excep�ie f�c�nd titlul II intitulat „Despre datoriile �i drepturile rom�nilor” (�n 1923 era intitulat „Despre drepturile rom�nilor”). Prin aceasta s-a dus o restr�ngere drepturilor �i libert��ilor cet��ene�ti, s-a �nt�rit supravegherea �i controlul asupra activit��ilor �i comportamentului indivizilor. « mai multe referate din Istorie