Constiinta morala

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Constiinta morala

Constiinta morala
Dezvoltarea moralã se realizeazã în paralel cu dezvoltarea cognitivã, fapt ce explicã, dupã Piaget, limitele moralitãtii eteronome prin raportare la limitele gîndirii preoperationale si concrete (egocentrismul, realismul intelectual). Pe mãsura dezvoltãrii perioadei operatiilor formale, moralitatea devine mai flexibilã si mai orientatã social.

Constiinta morala
L. Kohlberg
În continuarea studiilor asupra moralitãtii efectuate de Piaget, vin studiile lui L. Kohlberg, cu scopul de a extinde teoria lui Piaget si de a oferi descrieri mai complete asupra schimbãrilor calitative în judecata moralã în trecerea de la copilãrie la vîrsta adultã. Pentru a-si urmãri scopul, autorul a utilizat dilemele morale, iar pe baza rãspunsurilor obtinute, a postulat trei nivele ale dezvoltãrii morale si sase stadii (1984):

Constiinta morala
Nivel de moralitate preconventionalã
stadiul 1 - orientare primitivã si supunere fatã de autoritate
stadiul 2 - orientare naiv - hedonicã si instrumentalã
Nivel de moralitate conventionalã
stadiul 3 - orientare în functie de relatiile interpersonale
stadiul 4 - moralitatea autoritãtii si mentinerii ordinii sociale

Nivel de moralitate postconventionalã (al autonomiei si principiilor morale personale)
stadiul 5 - moralitatea contractului social, a drepturilor individuale si a legii democratic acceptate
stadiul 6 - orientare dupã principiile etice universale
Teoriile si ipotezele asupra dezvoltãrii constiintei morale, elaborate de Piaget, Kohlberg si altii, au pus în evidentã:

Stadiile evolutiei conttiintei morale
Paralelismul între dezvoltarea inteligentei si afectivitatea moralã
Rolul mediului social în determinarea formelor de cooperare si interactiune moralã, precum si în configuratia tipului de personalitate moralã.

Constiinta morala (continuare)
Educatia moralã are ca ideal formarea profilului moral al personalitãtii si al comportamentului socio- moral al omului si este realizatã în principal de cãtre mediul familial si scolar. Cunostintele morale sunt reprezentate de o serie de concepte si principii ale democratiei, de stat de drept, de patriotism, de umanism, de disciplinã constientã, de dragoste fatã de mediu, etc.

Ele se bazeazã pe principiul cooperãrii, al respectului reciproc, al comportãrii civilizate. Pe baza cunostintelor morale se formeazã convingerile si sentimentele morale proprii. Acestea presupun transformarea notiunilor si normelor morale în trãiri înalte, demne, care sã se focalizeze în jurul binelui, avînd la bazã îmbinarea dintre trãirea afectivã si ratiune.

Prin urmare, orice tip de educatie are o laturã afectivã si o laturã instructivã - care în cazul educatiei morale se referã la ceea ce trebuie spus copilului (sub forma sfaturilor, exemplelor, etc.) pentru a deosebi binele de rãu , pentru a cunoaste continutul notiunii morale. Constientizarea în plan moral este absolut necesarã, dar nu întotdeauna si eficientã. Ineficienta poate decurge din lipsa coordonatei afective - care are un rol important în determinarea vointei în plan moral. Primul pas în educatia moralã îl constituie lãmurirea valorilor morale. Al doilea pas fiind transformarea acestora în deprinderi practice, care se realizeazã prin practicarea lor consecventã.

Baza moralã a unui copil trebuie sã fie realizatã în mod firesc de cãtre familie (pãrinti), pentru cã ei au o rãspundere moralã fatã de copil: datoria de a-l creste si educa. Pãrintii reprezintã pentru copil prima si cea mai puternicã autoritate moralã. De aceea primul comportament moral-social al copilului se realizeazã prin imitare (în exemplul personal al pãrintilor putem vedea îneputul viitoarei atitudini morale si sociale a copilului).

A doua treaptã în educarea moralã o reprezintã scoala. La acest nivel, buna însusire a valorilor morale depinde de mãsura implicãrii învãtãtoarei în formarea eticã a elevului. De la bun început, pentru educatorul scolar, elevii se vor împãrti în : cei ce au fundamentul moral primit în familie si cei care nu-l au primit în familie. Învãtãtoarea trebuie sã realizeze o adevãratã "tablã de valori morale" bine motivate teoretic, astfel încît judecata elevilor sã gãseascã oricînd un fundament serios în motivatia respectivã.

Sufletul copilului se cere sensibilizat cu privire la aspecxtele morale, trebuie format în acest sens; nu doar judecata trebuie sã-l îndemne pe copil sã actioneze moral, dar si inima sa. Aici intervine educatia afectivã, care nu se poate realiza fãrã o atitudine afectivã corespunzãtoare din partea pãrintilor si educatorilor: nu-I vom predispune pe copii spre bunãtate, milã, fãrã a le arãta prin propria noastrã atitudine exact aceste sentimente.

Socializarea este procesul prin care orice societate îsi proiecteazã, reproduce si realizeazã, prin conduite adecvate ale membrilor sãi, modelul normativ si cultural.Omul se formeazã si modeleazã prin procesul de socializare, în contact cu mecanisme si exigente specifice promovate de familie, scoalã, grup de egali, grup profesional, etc.

Încadrarea în sistemul relatiilor sociale, îl determinã pe individ sã participe activ la viata socialã, îl învatã sã înteleagã cultura, îl face capabil sã îndeplineascã (detinã) anumite statuturi si roluri în societate. Carentele apãrute în functia de socializare sunt grave, antrenînd comportamente indezirabile, deviante, conflicte de adaptare si integrare socialã.
« mai multe referate din Psihologie