Constantin Dobrogeanu Gherea si teoria neoiobagiei

5x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.77

nivel: Liceu

Despre impactul capitalist exercitat asupra unor tari "subdezvoltate", "inapoiate", "retardate", au mai fost elaborate teorii sociologice, dintre care doua sunt de tinut in seama. Este mai intai teoria lui Fr. Engels despre "al doilea servaj" - formulata intr-o serie de scrisori adresate in 1882 lui Karl Marx, in care se arata ca in tarile inapoiate din punctul de vedere al evolutiei lor sociale, [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Constantin Dobrogeanu Gherea si teoria neoiobagiei

Despre impactul capitalist exercitat asupra unor tari "subdezvoltate", "inapoiate", "retardate", au mai fost elaborate teorii sociologice, dintre care doua sunt de tinut in seama. Este mai intai teoria lui Fr. Engels despre "al doilea servaj" - formulata intr-o serie de scrisori adresate in 1882 lui Karl Marx, in care se arata ca in tarile inapoiate din punctul de vedere al evolutiei lor sociale, (cum au fost de pilda cele prusace de la Est de Elba), impactul pietei capitaliste mondiale, exercitat prin intermediul porturilor de la Marea Baltica, a avut drept efect readucerea in servaj a taranimii locale ramasa pana atunci "libera";

pe cand in Germania centrala acelasi impact capitalist a dus la o inasprire a servajului unei taranimi care era tocmai pe cale sa scape de vechiul servaj mostenit din evul mediu. Gherea nu putea sti insa de existenta acestei teorii formulata de Engels in 1882 si ca atare teoria neoiobagiei nu a fost sugerata lui Gherea de teoria celui de al doilea servaj. Este poate necesar sa spunem de la inceput ca intre "al doilea servaj" si "neoiobagie" echivalenta e doar terminologica, caci "servajul al doilea" este un fenomen care apare (incepand de prin veacul al XVI-lea) sub forma de reducere in servaj sau de inasprire a servajului impus unei taranimi libere sau cvasi-libere, pe cand "neoiobagia"

este un "servaj" adica o obligatie la dijma si claca a unei taranimi improprietarite pe loturi minuscule de teren abia in 1864, continuand sa dainuiasca in cadrul unui stat de forma liberala, cu Constitutie si Cod Civil burghez-democratic. O a doua teorie de care suntem obligati a tine seama, este cea emisa de Lenin cu privire la "doua cai de patrundere a capitalismului in agricultura"; una este denumita "prusaca" si duce la reducerea in servaj a taranimii; in cealalta numita "americana", dimpotriva taranimea reuseste sa ramana libera si deplin proprietara pe terenul agricol. Aceasta teorie a fost formulata doar in 1907.

Problema unei posibile influente straine exercitate asupra lui Gherea nu se poate deci pune in ce priveste pe Engels si pe Lenin.
Ramane insa intrebarea daca nu cumva teoria lui Gherea nu e o continuare a traditiei "narodnice" ruse care isi intemeia credinta in posibilitatea trecerii directe la "socialism" sub impact capitalist, bazan-du-se pe existenta in Rusia a formei de organizare sociala a "mirului" caracterizata printr-o posesiune devalmase a pamantului.
Se stie ca in 1862 taranii din Rusia fusesera "eliberati" si "improprietariti" sub forma unui patrimoniu comun, acordat comunelor satesti, redistribuit periodic familiilor pe masura nevoilor lor efective, adica al gurilor de hranit existente.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.