Conditia intelectualului Camil Petrescu

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Conditia intelectualului Camil Petrescu

Protagonistul romanului Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu este un narator-personaj ce relateaza experienta de viata la persoana I, intr-o maniera subiectiva, fiind necreditabil. Tehnicile moderne prin care se realizeaza confesiunea sunt : introspectia (modalitatea specifica prozei de analiza psihologica prin care personajul principal isi analizeaza trairile sufletesti in cele mai mici nuante),

autoscopia, monologul interior (dezvaluirea interioritatii la persoana I), fluxul constiintei (relatarea faptelor sau transcrierea gandurilor in ordinea subiectiva in care le reconstituie afectivitatea naratorului), memoria involuntara (rememorarea unui fapt in urma unei senzatii sau a stimularii unui simt, deci neintentionat/programat). Acest tip de narator anuleaza cronologia faptelor specfica prozei realist obiective, relatandu-le in functie de subiectivitatea sa.
O consecinta directa a existentei naratorului-personaj este modificarea raportului dintre acesta si lumea evocata:

Daca in romanul obiectiv naratorul omniprezent si omniscient se afla intr-o postura demiurgica, in romanul de analiza psihologica naratorul este un eu central, "actor" care ofera cititorului propria viziune asupa celor relatate. Modalitati de caracterizare: Modalitatile de caracterizare ce compun portretul personajului sunt atat directe, cat si indirecte. Fraze prin care Gheorghidiu se autocaracterizeaza, insistand asupra preocuparii sale exclusive pentru viata interioara sau pentru intelect. Portretul sau fizic sugereaza neglijenta si nepasare: "Aveam mansetele prea largi si cu colturile sucite in afara", "Nu-mi faceam decat cate un costum de haine pe care-l purtam pana se uza".

Detestand iesirile si evenimentele mondene, este constient de "nestiinta sa la dans" sau de "neglijenta in imbracaminte", atuurile Elei. Pe de alta parte, Gheorghidiu este constient de caracterul sau inadaptat social, asumandu-si "indarjirea si sarcasmul cu care aparam parerile", "intoleranta mea intelectuala". Intensitatea dramei interioare sporeste pe masura ce personajul devine si obiectul, si subiectul analizei, conform spuselor lui Gelu Ruscanu: "cata luciditate, atata drama".

Astfel, monologul interior si analiza psihologica permit o sondare a starilor de constiinta, o intelegere a evenimentelor din perpectiva personajului, care isi pune permanent intrebari existentiale: "Sunt inferior celorlalti de virsta mea? In aceleasi imprejurari, altii cum s-ar fi comportat?". De asemenea, protagonistul este reflectat si prin replicile celorlalte personaje: Ela il ironizeaza, numindu-l "filozof care pune in toate o patima", dupa cum doamna cu parul argintiu intalnita la evenuimentele mondene precum cursele de cai il numeste "omul cu sensibilitatea nazdravana", atragandu-i atentai ca "atata luciditate e insuportasbila". « mai multe referate din Romana