Concert din muzica de Bach

2x puncte

categorie: Romana

nota: 9.77

nivel: Gimnaziu

Hortensia Papadat - Bengescu aduce in primul plan istoria, lipsita de sentimentele din interiorul insusi al clasei marilor proprietari. Unghiul de vedere e nou, desi ca si la Bratescu - Voinesti sau la Duliu Zamfirescu, pozitia scriitorului e aceeasi. Critica unui mediu social si moral din afara, asa cum se intampla la Camil Petrescu, de exemplu duce inevitabil si necesar la acea indarjire demasc[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Concert din muzica de Bach

Hortensia Papadat - Bengescu aduce in primul plan istoria, lipsita de sentimentele din interiorul insusi al clasei marilor proprietari. Unghiul de vedere e nou, desi ca si la Bratescu - Voinesti sau la Duliu Zamfirescu, pozitia scriitorului e aceeasi. Critica unui mediu social si moral din afara, asa cum se intampla la Camil Petrescu, de exemplu duce inevitabil si necesar la acea indarjire demascatoare, la acea acuzare infirbantata, violenta , fiindca scriitorul, artistul e un ins nu numai detasat, ci strain de subiect ; n-are nimic comun cu cei de a caror lume e distantat prin insasi existenta si formatia sa.

Scriitoarea noastra isi asuma riscul de a scruta lucid mediile familiale, din insusi miezul cercurilor moderne , pe care desigur le cunostea si le frecventa. Cunoscandu-le bine mecanismul declansator, uzantele si componenta, romanciera noastra descuie lacate, destainuie secrete, spulbera mituri, alunga miraje si, daca vreti, isi cladeste opera pe ruinele propriei caste. Disolutia familiei mosieresti e urmarita cu ochiul rece al unui observator foarte atent la amanunte, dar caruia nu-i scapa nici esenta -- iar esenta se extrage din alambicarea savanta, metodica a amanuntelor revelatorii.

Alegandu-si deci eroii dintr-un mediu social, care-i era si foarte apropiat si foarte cunoscut, in romanele ciclului Hallipa asistam la un dezechilibru social, dar si la drama intima a unei clase suprapuse, cu pretentii de noblete. E vorba de marea burghezie , posedand inca latifundii, pe care dezvoltarea vertiginoasa a ritmului economic de dupa primul razboi mondial o impinge spre oras.

Ruina gospodariei mosierului Hallipa are loc comitent cu dezmembrarea familiala. Destinul economic al familiei Hallipa este precedat de destramarea unor relatii umane a caror tesatura se dovedeste fragila, inconsistenta. Elena, fica mai mare a lui Doru Hallipa si a Lenorei, strica logodna cu printul Maxentiu, dupa un incident neplacut in care Mika-Le isi avea partea ei de contributie. Elena, constienta de vina surorii mai mici, nu-l iarta nici pe Maxentiu, la care renunta din orgoliu. Nesocotinta Mikai-Le determina deci criza de constiinta Lenorei, care se socoteste singura vinovata de de existenta in familie a ,,Lacustei", cum e numita frecvent Mika-Le. Aceasta e doar prima veriga a unui lant de nenorociri care curma armonia familiala aparenta.

Intr-un moment de sinceritate Leonora isi destainuieste pacatul, dar, sigura de iregversibilitatea armoniei ei conjugale, doreste sa-l vada pe Doru in bratele verisoarei lui, foarte stearsa si inexpresiva Eliza. Dorinta Lenorei va devenii realitate si Doru, sacait de capricile nevestei, la care timpul si-a adus partea lui de contributie - conditiile social - economice noi - se va despersonaliza. Saracind va intra intr-un anonimat irevocabil, inghitit de ceata capitalei.

Maxentiu printul saracit, isi vinde balzonul celei mai bogate posesoare de mori ,,fainareasa" Ada Razu, tot de provenienta obscura, dar ravnind sa frecventeze cercurile snobe ale inaltei societati. Unele dintre personaje, angajate in competitia ruinatoare, cruda, a intaietatii pa scara sociala - si anume cei cu blazoane - sunt depasite de evenimente, spoliate economiceste , incercand in van o redresare, luptand, si rar izbutind sa supravietuiasca, prin contractarea de mezaliante cu proaspat imbogatita burgezie. Din categoria acelora este si Elena, care-l accepta pe Draganescu in sila, cu superioritatea fetei ,,de neam" si Maxentiu care se cramponeaza de Ada cu ura, dorind mereu sa se razbune pe ea pentru umilintele la care il supune.

Intr-un asemenea cadru, in zugravirea duritatii caruia egalizeaza pe celalat mare cretor al romanului romanesc modern, Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat - Bengescu opereaza disecarea asprelor relatii dintre indivizii propriei sale caste. E trasatura caracteristica a tuturor membrilor acelor familii care circula in romanele Concert din muzica e Bach si Drumul ascuns.

Daca Maxentiu se vanduse, impreuna cu blazonul sau, Adei, ca sa supravietuiasca facand insa un targ dezavantajos pentru el, doctorul Rim a incheiat o mezalianta care-i prieste. Sub aparenta-i savanta, asa zisele capricii de om alintat sunt, defapt, adevaratele lui sentimente fata de robotitoarea lui tovarasa de viata. In Rim mocneste ura fata de Lina, grasa, astmatica si mereu agitata, pretinzandu-i tot timpul recompense, nu pentru greseala ei din junete, pe care din naivitate i-a marturisit-o doctorului, ci pentru infatisarea ei modesta, atat de contrastanta cu cea a Lenorei, care pentru doctor constitue idealul estetic. Rim se insurase cu Lina din calcul, facand-o sa creada ca a luat-o pentru ea insasi, cand de fapt urmarea mostenirea unei catedre universitare.

DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.