Conceptul operational roman referire la o opera studiata - subiecte bacalaureat

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Conceptul operational roman referire la o opera studiata - subiecte bacalaureat

Principalul mod de expunere este naraþiunea, iar personajele se contureazã direct prin descriere ºi indirect, prin propriile fapte, gânduri ºi vorbe, cu ajutorul dialogului ºi al monologului interior.

Liviu Rebreanu este considerat creatorul romanului românesc modern, deoarece scrie primul roman obiectiv din literatura românã, roman primit de Eugen Lovinescu într-un mod cu totul aparte, ca pe o izbandã a literaturii române, apreciindu-l ca pe o datã istoricã, fiind convins cã acesta „rezolvã o problemã ºi curmã o controversã”, referindu-se la polemica pe care criticul o avea cu samanatoriºtii epocii.

Ca în orice roman, în “Ion” existã o actiune complexã ºi complicata ºi mai multe planuri de acþiune care se întrepãtrund si se determinã reciproc: existã pe de o parte viaþa satului ardelean de la începutul secolului al XX-lea în care statutul social al omului este stabilit în funcþie de averea pe care o posedã (Ion, Ana etc), dar ºi realitatea intelectualitãþii de la sate în relaþie cu regimul administrativ ºi politic austro-ungar.

Personajele numeroase ºi puternic individualizate sunt angrenate in conflicte puternice: Ion cu Vasile Baciu, Ion cu Ana, Ion cu George Bulbuc, fam Herdelea cu preotul Belgiug, conflictele românilor cu autoritãþile austro-ungare. “Bocotani”, sãrãntoci, oameni de pripas, preot, învãþãtor, funcþionari de stat, oameni politici, reprezentanþi ai autoritãþilor austro-ungare formeazã o galerie ce ilustreazã o realitate social-economicã, politicã ºi culturalã din satul ardelenesc din primele decenii ale sec al XX-lea.

Structura narativã este amplã ºi contureazã o bogatã ºi profundã imagine a vieþii: Sunt prezentate obiceiuri ºi tradiþii populare, evenimente importante din vaiþa omului (hora de la începutul romanului din curtea vãduvei lui Maxim Oprea, Sfinþirea hramului bisericii în final, naºterea copilului Anei ºi al lui Ion pe câmp, nunta Laurei cu George, a Anei cu Ion, a Floricãi cu George, moartea lui Avrum, a lui Moº Dumitru, a Anei, a copilului , a lui Ion), instituþiile de stat (biserica, judecatoria, notariatul), familia, ca instituþie socialã (Herdelea, Glanetaºului, Bulbuc Vasile Baciu)

Este roman modern prin:
1) Formula realistã
2) Tehnici compoziþionale moderne: 2 planuri de acþiune, operã
monumentalã, tehnica romanului este circulara, structurat riguros, în 2 pãrþi cu tilturi sugestive, capitolele având titluri sintezã.

Este roman obiectiv prin: “M-am sfiit întotdeauna sã scriu pentru tipar la persoana I”, mãrturisea Liviu Rebreanu, întrucât amestecul eului în opera ar diminua veridicitatea subiectului. Ion este un roman realist de observaþie social. Romanul are o structurã complexã: urmãrind destinul personajului principal, pe fundalul satului ardelean cu tradiþiile ºi bicieiurile sale. Încã din acest roman Liviu Rebreanu este adeptul construciei sferice: romanul începe ºi se sfârºeºte cu aceeaºi imagine.

Drumul care duce spre Pripas este în acelaºi timp drumul de la realitatea vieþii la ficþiunea operei artistice; aceeaºi imagine de la sfârºitul romanului ne readuce din lumea romanului în realitatea concretã: Din ºoseaua ce vine de la Cârlibaba, întrovrind Someºul când în dreapta, când în stânga, pânã la Cluj ºi chiar mai departe, se desprinde un drum alb mai sus de Armadia, trece râul peste podul bãtrân de lemn, acoperit cu ºindrilã mucegitã, spintecã satul Jidovia ºi aleargã spre Bistria, unde se pierde în cealaltã ºosea naþionalã care
coboarã din Bucovina prin trectoareaã Bârgului. « mai multe referate din Romana