Conceptul operational basm cult referire la o opera studiata - subiecte bacalaureat

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Conceptul operational basm cult referire la o opera studiata - subiecte bacalaureat

În final, întrucât fata divulgã secretul lui Harap-Alb redevenind acesta este ucis de Spân, dar renaºte (stropit fiind cu apã vie ºi apã moartã) redevenind ceea ce fusese. În schimb, Spânul este omorât de calul nãzdravan.

Sfârºitul este al tuturor basmelor: nunta lui Arap-Alb cu fata Împãratului Roº. În afara schemei narative, „Povestea lui Arap-Alb” mai prezintã ºi alte semnãri cu prototipul folcroric: confruntarea dintre principiul binelui ºi cel al rãului, victoria celui dintâi, existenta unui mezin care i se substituie lui Fãt Frumos, prezenþa unor ajutoare ale eroului pozitiv, prezenþa fabulosului.

Existã însã ºi multe deosebiri care revelã caracterul de basm cult al operei în discuþie:
1) Întinderea mare a textului (care este alcãtuit dintr-un lanþ de „micro-nuvele”) curgând una cu cealaltã.
2) Fabulosul este tratat în mod realist, poveºtile lui Creangã fiind caracterizate prin „originala alãturare a miraculosului cu cea mai specificã realitate” (G. Cãlinescu).

Bunãoarã, Spânul se comportã ca un om viclean, esenþa lui democicã fiind dezvãluie numai atunci când coboarã în fântânã ºi-ºi strigã numele: „Chima rãului pe malul pârâului!” Tot aºa, cele cinci apariþii bizare (care-l vor însoþi pe Arap-Alb în ultima parte a alãtoriei sale), se comportã, vorbesc ºi se ceartã ca niºte târani humuleºteni; în plus fiecare schiþã de portret cu prinde o trimitere la fiinþa umanã: „o dihanie de om” (Gerilã), „o namilã de om” (Flãmânzilã), „o arãtare de om” (Setilã), „o schimonositurã de om” (Ochilã), „o pocitanie de om” (Pãsãri-Laþi-Lungilã).

3) Ca ºi în „Amintiri din copilãrie”, personajele sunt vãzute prin supradimensionare; în plus, trãsãturile lor sunt groteºti „avea niºte urechi clãpãuge ºi niºte buzoaie groase ºi dãbãlãzate. ªi când sufla cu dânsele, cea de deasupra se rãsfrângea în sus, peste scãfârlia capului, iar cea de dedesupt atârna în jos, de-i acoperea pântecele” (Gerilã).

4) Dincolo de substratul autohton, se întrevãd în acest basm ºi o seamã de ecouri din mitologie. Astfel, Ursul (care simbolizeazã clasa rãzboinicilor) este adormit cu fiertura de „somnoroasã” datã de sfânta Duiminicã; în acest mod, apa din fântânã devine apa Lete a uitãrii.

Tot aºa, Cerbul (a cãrui privire poate ucide) trimite la capul Meduzei (din mitologia greacã); în plus nestemata pe care o poartã în frunte, aminteºte de perla frontalã (din simbolismul hindus) care le conferã luptãtorilor atributul eternitãþii. Prin anihilarea Ursului ºi prin uciderea Cerbului, Arap-Alb reediteazã mitul Crengii de aur, preluând de la învinºi atributele rãzboinicului ºi privilegiul eternitãþii.

5) Încã de la început, vorbind despre drumurile pe ape ºi pe uscat, autorul introduce în basm cunoscuta metaforã a drumului (care îi strãbate toatã opera). Cãlãtoria lui Arap-Alb fiind labirinticã, ne-am putea întreba dacã aceasta nu este o aluzie la mitul Ariadnei.

6) Prezenþa unor personaje „deghizate” începe dupã primul paragraj, prin cuvintele autorului: „Dar ia sã nu ne depãrtãm cu vorba ºi sã încep a depãna firul poveºtii”. Cuvintele subliniate amintesc de mitul autohton al ursitoarelor (care îi menesc destinul fiecãrui nou-nãscut); cele trei zâne ale soartei au atribuþii bine stabilite (una toarce, alta deapãnã ºi a treia taie firul vieþii), primul „personaj” deghizat fiind chiar autorul.

Sub pana sa, înpâmplãrile care constituie drumul formãrii unui tânãr se succed, fãcând din acest basm un bildungsroman. Tot o „ursitoare” este ºi Sfânta Duminicã (deghizatã în cerºetoare); pânza albã în care
este învãluitã atunci când se ridicã în vãzduh, aminteºte de pânza Penelopei (care i-a „þesut” destinul lui Ulysse); Sfânta în ajutã pe Arap-Alb în toate marile lui încercãri.

Dupã unele opinii, spãnul este elementul malefic, dupã altele, este un petagog „deghizat”, ajutãndu-l pe tânãr sã se maturizeze: „Pentru ca Arap-Alb sã devinã om, Spânul trebuie sã fie <>. El va dispãrea doar când rostul i se va fi împlinit”(Fl. Ioniþã). Acelaºi rol l-ar avea ºi calul.

DOWNLOAD REFERAT

« mai multe referate din Romana