Conceptul de stres psihic

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Conceptul de stres psihic

Conceptul de stres psihic
În literaturã se subliniazã faptul cã SP poate fi de douã feluri: primar ºi secundar. El are un caracter "primar" atunci când este rezultatul unei agresiuni recepþionate în sfera psihicului (conflicte ºi suprasolicitãri psihice mediate de stimulii verbali dar ºi realizate prin concentrarea atenþiei, cu evocarea sau persistenþa unor imagini, sentimente etc.) ºi un caracter "secundar" atunci când este o reacþie de însoþire ori chiar de conºtientizare a unui stres fizic cãruia i se acordã o semnificaþie de ameninþare.

Conceptul de stres psihic
Agenþii stresori psihici sunt în marea lor majoritate stimuli verbali (incluzând ºi limbajul interior). Semnificaþia lor pentru individ îi diferenþiazã net de toþi ceilalþi agenþi stresori (fizici, chimici etc.). O caracteristicã a acestor agenþi este caracterul lor potenþial de a produce SP, validat numai de semnificaþia de ameninþare, prejudiciu, nocivitate în general, pe care le-o oferã subiectul agresionat.

Conceptul de stres psihic
Deasemeni unul ºi acelaºi eveniment stresor psihic nu produce de fiecare datã un SP la acelaºi individ, atât din cauza "dispoziþiei de moment", cât ºi semnificaþiei diferite ce i se conferã în momentele respective.
Un rol deosebit în apariþia ºi intensitatea SP îl au particularitãþile individuale (genetice, cognitive, afective, motivaþionale, voliþionale etc.).

Toate aceste particularitãþi - modelate de experienþa de viaþã familialã ºi profesionalã a subiectului (incluzând evenimentele psihotraumatizante anterioare), inclusiv de o serie de afecþiuni somatice ºi mai ales psihice (nevrozele în special) - sunt implicate în rãspunsul individului la un stresor psihic potenþial, contribuind la conferirea unei semnificaþii nocive, imaginare sau reale, capabile sã conducã la "intrarea în starea de SP". Lazarus, cit. [22, p. 13], considerã semnificaþia atribuitã agentului stresor ca pe un eveniment capabil sã contribuie la diferenþierea unui stres psihic de un alt tip de stres (sau, cum afirmã - în mod repetat - Selye, "important este nu ceea ce þi se întâmplã, ci felul în care reacþionezi!").

Aceasta poate fi explicaþia de ce unele persoane prezintã o sensibilitate crescutã în plan psihic la acþiunea unor stresori minori, banali, fiind mai predispuse astfel la apariþia SP. Aceastã sensibilitate a fost denumitã "vulnerabilitate la stres", termen ce desemneazã o receptivitate psihicã crescutã faþã de stresorii psihogeni capabilã sã conducã la apariþia SP. În acest context, considerã Iamandescu [[4]], dacã ar fi sã se vorbeascã de o vulnerabilitate, ar trebui mai degrabã sã ne referim la vulnerabilitatea unor organe ºi aparate (inclusiv a psihicului) la stresul psihic.
« mai multe referate din Psihologie