Conceptul de libertate in gandirea filosofica

5x puncte

categorie: Filosofie

nota: 9.86

nivel: Facultate

Conceptul de libertate in gandirea filosofica
În dezbaterea teoretică a problemelor libertății s-au propus în istoria gândirii filozofice mai multe tipuri de soluții .Vom prezenta câteva dintre ele , nu în ordinea lor cronologică, ci în ordinea în care trecerea de la o interpretare la alta ne permite să surprindem fazele prin care trece procesul progresiv de conceptualizare a libertății, st[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Conceptul de libertate in gandirea filosofica

Conceptul de libertate in gandirea filosofica
În dezbaterea teoretică a problemelor libertății s-au propus în istoria gândirii filozofice mai multe tipuri de soluții .Vom prezenta câteva dintre ele , nu în ordinea lor cronologică, ci în ordinea în care trecerea de la o interpretare la alta ne permite să surprindem fazele prin care trece procesul progresiv de conceptualizare a libertății, străbătând itinerariul cuprins între adeziunea pasivă la impulsuri și adeziunea activă la valori .

O primă interpretare este cea în care apare LIBERTATEA – SPONTANEITATE .Ea este prezentă la gânditorii care identifică libertatea în actele unice, irepetabile, izvorâte din impulsuri vitale sau emoționale, sustrase constrângerilor exterioare și inanolizabile rațional. Este libertatea – capriciu, libertatea bun – plac, sau mai precis, acea ,, liberte – jaillissement’’ (libertate- țâșnitură) exaltată de Bergson în cap.III din „ Essai sur les donnees immediates de la concience “.
Libertatea este considerată ca ,, un dat imediat al conștiinței “, ca facultatea inerentă a omului de a se raporta sintetic și spontan la actele pe care le îndeplinește, dând curs pulsațiilor și impulsurilor emoționale care ,, țâșnesc “ din ,, străfundurile eului “

Conceptul de libertate in gandirea filosofica
Pentru că definirea este un act exercitat de inteligența cunoscătoare, iar libertatea este proprie actelor care ne socotesc suveran constrângerile inteligenței, o definire a libertății devine principial imposibilă pentru cei ce o reduc la ,, raportul spontan al eului concret cu actul “ . ,, Acest raport este de nedefinit pentru că suntem liberi “ – scrie Bergson, conștient că ,, orice definiție a libertății va da dreptate determinismului”

Această primă interpretare a libertății este totalmente criticabilă. Omul care s-ar considera înafara constrângerilor și-ar conferi atributul libertății oricăror elanuri spointane care ar confunda dorința cu voința și ar da curs, fără cenzură rațională și fără triaj axiologic pulsațiilor vitale pornite din abisurile subconștientului, s-ar supune,în fond, unor constrângeri tiranice ale unui determinism psihologic implacabil.

Ar deveni un simplu automat, cu singura deosebire că, aderând tacit la principul CARPE DIEM, își creează iluzia de a fi liber tocmai atunci când este redus la un simplu ,, obiect” întrun angrenaj a cărui funcționare îi scapă cu desăvârșire, iar egocentrismul și narcismul ar masca pierderea totală ,, a conștiinței de sine”, a capacității de alegere și decizie, a intenției de a înțelege necesitatea. Putem spune că această concepție, a unei libertăți – spontaneitate , caută libertatea exact la polul opus ei.Adeziunea pasivă cvasiautomată la impulsuri spontane ne plasează într-o zonă a nonlibertății, în afara oricărui indiciu al manifestării ei, cel mult în pragul dincolo de care începe anevoiosul proces progresiv de eliberare.

DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Filosofie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.