Conceptul

1x punct

categorie: Romana

nota: 9.98

nivel: Facultate

Astfel, in Citeva lamuriri, ezitarea intre "plasmuire" si "geneza" e justificabila, subtextual, prin dificultatea de a ingloba, intr-o singura perspectiva, obiectul si devenirea sa. Plasmuirea prezinta avantajul conotatiilor infinitivului lung (procesual) si ale "mestesugului", ale realizarii artei in concretetea formei.

Ratiuni pentru care, in Expresivitatea limbii romane, termenu[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Conceptul

Astfel, in Citeva lamuriri, ezitarea intre "plasmuire" si "geneza" e justificabila, subtextual, prin dificultatea de a ingloba, intr-o singura perspectiva, obiectul si devenirea sa. Plasmuirea prezinta avantajul conotatiilor infinitivului lung (procesual) si ale "mestesugului", ale realizarii artei in concretetea formei.

Ratiuni pentru care, in Expresivitatea limbii romane, termenul se vede echivalat nu doar cu creativitatea (la nivel lingvistic), ci si cu germanul Gestalt (configuratie): "Am cautat mult pentru germanul Gestalt un echivalent romanesc si am renuntat. /sic! I.B./ Plasmuire este altceva, indica si fortele launtrice, creativitatea, fara sa scada aspectul formal, atit de raspicat afirmat in frumosul romanesc" (s.a.) [1] .

Cu toate acestea, Caracostea il va desconsidera ulterior, indeosebi in scrierile de critica literara, datorita ambiguitatii sale gramaticale: e substanta (cu valoare nominala dominanta), dar si infinitiv lung (cu valoare verbala recesiva) [2] . "Geneza", o alta varianta terminologica, prezinta avantajele relatiei explicite cu metoda critica urmarita ("critica genetica") si ale consacrarii sale ca atare in literatura de specialitate - dar Caracostea intelege sa puna intr-insul un sens cu totul diferit, incit precizarile necesare vin sa-i greveze continutul: "Adoptind insa cuvintul geneza /.../ elimin din notele alcatuitoare tot ce este strain de spiritualitate, creatiune si de vointa de a plasmui" [3].

Asa incit - in spatiul acelorasi texte - Caracostea prefera sa "creeze" un cu totul alt nume, avind libertatea, in consecinta, de a-i decide continutul: creativitate. Definirea conceptului schiteaza in fapt viziunea autorului sau despre procesul numit astfel (nucleul generativ initial, dimensiunea dominanta - dinamica, forma mentis si personalitatea creatorului, finalitatea actului creator): "Cuvintul acesta fiind nou, are nevoie de unele precizari.

Dominanta lui este dinamismul interior stirnit de opozitia planurilor de rezonanta in care vibreaza felul constant de a fi al creatorilor. Incordarea acestora se descarca in imagini, in ritm, in arhitectonica, intr-un cuvint in forma definitivata printr-un proces tipic de cristalizare" [4] . In chip semnificativ (desi fara alte teoretizari explicite), Caracostea va distinge constant intre "creatiune" (ca obiect) si "creativitate" (ca proces); in schimb, intre cel din urma si "plasmuire" variatia ramine libera [5] , oferind "material probant" acelora care aveau, ulterior, sa il acuze de confuzie sau de "pretiozitate" terminologica, in detrimentul ideii.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.