Comparatie intre Constitutiile din Romania si Belgia

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Comparatie intre Constitutiile din Romania si Belgia

Fiecare stat modern are nevoie de o Constitutie, pentru ca intr-un stat de drept, guvernantii nu exercita puterea decat in virtutea unor prerogative stabilite intr-un act, prin care sunt investiti cu anumite functii. O asemenea investire se face prin intermediul Constitutiei.
Constitutia este legea fundamentala a unui stat care determina forma de guvernamant, structura social-economica si politica, modul de organizare si de functionare a organelor de stat,drepturile esentiale si obligatiile cetatenilor.

Constitutia scrisa se prezinta sub forma unui document politico-juridic, avand un numar de articole , fiind adoptata direct de popor sau de reprezentantii acestuia printr-o procedura speciala. Pentru ca acest act sa imbrace forma constitutionala trebuiesc indeplinite anumite conditii de forma si de fond.

Condittii de forma se refera ca faptul ca legea fundamentala trebuie sa aiba o forta juridica superioara tuturor celorlalte acte normative in stat si sa fie adoptata printr-o procedura legislativa, iar conditiile de fond se refera la faptul ca prevederile trebuie sa aiba atat un caracter politic care sa priveasca raporturi de putere cat si un caracter normativ care sa fie general obligatoriu .

Desi fiecare Constitutie din orice stat indeplineste aceste condittii de fond si de forma, intre legile fundamentale ale statelor exista atat asemanari cat si deosebiri. Pentru evidentierea acestora am apelat la comparatia prevederilor constitutionale ale Romaniei si Belgiei

La o prima vedere am putea spune ca intre aceste doua Constitutii nu ar exista nici un fel de relatie, insa istoria ne contrazice si ne aminteste faptul ca legea fundamentala a Romaniei a fost inspirata dupa modelul celei din Belgia, adoptata in 1831.

In continuare va voi prezenta principalele trasaturi istorice constitutionale ale acestor doua state.In Romania prima Constitutie a fost cea din 1866, adoptata in timpul regelui Carol I, fiind cea mai longeviva constitutie (1866-1923) si cea mai importanta realizare a acelui regim. Ea a fost promulgata de domn la 1 iulie 1866.

A fost prima constitutie elaborata fara concurs strain si fara aprobare externa, devenind un act de manifestare a independentei, facand abstractie de suzeranitatea otomana si garantia colectiva a celor sapte mari puteri, oferind totodata cadrul pentru evolutia statului roman pe baze moderne si democratice.

Constitutia din 1923 este Constitutia Romaniei adoptata dupa Marea Unire. A fost in vigoare pana la adoptarea Constitutiei din 1938. A fost repusa in vigoare in 1944 pana la 30 decembrie 1947, cand a fost proclamata republica.

In perioada comunista Constitutia a fost modificata in 1948, 1952 si 1965. Dupa Revolutia din 1989, o noua Constitutie a fost adoptata in 1991.Actuala forma a Constitutiei a intrat in vigoare pe 29 octombrie 2003 si a fost adoptata in urma unui referendum national, care a avut loc pe 18 si 19 octombrie 2003.

Prima constitutie belgiana dateaza din anul 1831, fiind inspirata din principiile Revolutiei Franceze si din Constitutia Britanica . Textele acesteia au constituit si pentru alte state surse de inspiratie deoarece acestea au reflectat doctrina liberala a statului ce definea foarte clar institutia drepturilor si libertatilor cetatenesti, garantarea proprietii private precum si modalitatile de transpunere in practica a principiului separatiei puterilor in stat.

De-a lungul timpului a suferit mai multe revizuiri, dintre care primele (1893, 1920) au privit sistemul electoral iar celelalte (1970, 1988, 1993) s-au referit mai ales la transformarea statului unitar intr-unul federal. A fost integral promulgata de catre rege la 17 februarie 1994.

O prima asemanare intre actualele Constitutii ale Romaniei si Belgiei este evidentiata de forma si structura acestora, ambele fiind constituite din articole si impartite in titluri.

Constitutia Romaniei cuprinde 156 de articole impartite in 8 titluri:
•Titlul I - Principii generale
•Titlul II - Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale
•Titlul III - Autoritatile publice
•Titlul IV - Economia si finantele publice
•Titlul V - Curtea Constitutionala
•Titlul VI - Integrarea euroatlantica
•Titlul VII - Revizuirea Constitutiei
•Titlul VIII - Dispozitii finale si tranzitorii

•Titlul IX - Intrarea in vigoare si dispozitiile tranzitorii
Conform prevederilor Constitutionale din tara noastra, Romania este un stat national, suveran si independent, unitary si indivizibil.

Forma de guvernamant este republic. Statul se organizeaza potrivut principiului separatiei si echilibrului puterilor- legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale.

Belgia este un stat federal ce se compune din comunitati si regiuni ("La Belgique est un Etat federal qui se compose des communautes et des regions " ).

Comunitatile ce se regasesc in acest stat sunt in numar de trei si anume : Comunitatea Franceza, Comunitatea Flamanda si Comunitatea Germana (La Belgique comprend trois communautes : la Communaute francaise, la Communaute flamande et la Communaute germanophone) .

O prima deosebire intre Constitutiile acestor state reiese din continutul titlurilor lor, cu privire la Finante, si anume in Romania reglementarile referitoare la Economia si Finantele Publice o regasim in Titlul IV ,articolele 137-140, iar in prevederile constitutionale belgiene apare in Titlul V, articolele 170-181 .

In Constitutia Romaniei, fiecare articol are cate un subtitlu ("Sistemul financiar, "Bugetul public national", "Impozite, taxe si alte contributii", " Curtea de Conturi", "Consiliul Economic si Social" etc.).

Pentru realizarea comparatiei intre aceste doua Constitutii voi prezenta articolele cu relevanta pentru dreptul financiar din Romania, facand paralela cu cele din Constitutia Belgiei.

Sistemul financiar
In articolul 137, Titlul IV al Constitutiei Romaniei este prezentat sistemul financiar : " (1) Formarea, administrarea, intrebuintarea si controlul resurselor financiare ale statului, ale unitatilor administrativ-teritoriale si ale institutiilor publice sunt reglementate prin lege.

(2) Moneda nationala este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul. In conditiile aderarii la Uniunea Europeana, prin lege organica se poate recunoaste circulatia si inlocuirea monedei nationale cu aceea a Uniunii Europene. "In Constitutia Belgiei nu se specifica nimic referitor la moneda nationala desi este aceeiasi a Uniunii Europene si anume euro cu subdiviziunea sa, centul.

Bugetul public
In articolul 137, Titlul IV al Constitutiei Romaniei gasim informatii si reglementari referitoare la cuprinsul si procedurilor de adoptare ale bugetului public national. Bugetul public national cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele locale ale comunelor, ale oraselor si ale judetelor.

Constitutia din Belgia nu contine prevederi detaliate cu privire la cuprinsul bugetului. Din punctul de vedere al structurii bugetului apare o alta diferenta intre prevederile legale ale acestor doua state. In Romania nu exista prevederi care reglementeaza expres structura bugetului.

Cu toate acestea, in conformitate cu art.138 (5): "Nici o cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare". Conform articolului 174 din Constitutia Belgiei, toate veniturile si cheltuielile statului trebuie prevazute in buget si in conturi ( "Toutes les recettes et depenses de l'Etat doivent etre portees au budget et dans les comptes." ).

Tot in articolul 137, Titlul IV al Constitutiei Romaniei gasim reglementari referitoare la procesul de adoptare a bugetului public national. (2) Guvernul elaboreaza anual proiectul bugetului de stat si pe cel al asigurarilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobarii Parlamentului. (3) Daca legea bugetului de stat si legea bugetului asigurarilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel putin 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar, se aplica in continuare bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat ale anului precedent, pana la adoptarea noilor bugete.

(4) Bugetele locale se elaboreaza, se aproba si se executa in conditiile legii. Constitutia Romaniei prevede dispozitii de principiu diferite,dupa cum este vorba despre proiectul bugetului de stat si al asigurarilor sociale de stat si respectiv despre bugetele locale. Astfel,in ceea ce priveste bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat este elaborat anual de Guvern si supus spre aprobare Parlamentului.

Potrivit reglementarilor in vigoare,proiectul legii bugetului este elaborate de Guvern prin Ministerul Economiei si Finantelor. In plus,exista dispozitii speciale cu privire la ipoteza in care legea bugetului de stat si/sau legea asigurarilor sociale de stat nu este adoptata cu cel putin trei zile inainte de expirarea exercitiului bugetar.

In acest caz,se vor aplica in continuare bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat ale anului precedent,pana la adoptarea noilor bugete.Pe de alta parte,in ceea ce priveste bugetele locale,Constitutia Romaniei face trimitere la legislatia privind adoptarea bugetelor locale. Legea privind bugetele locale in vigoare in prezent in Romania este Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale.

Facand paralela intre cele doua state, constatam faptul ca in Belgia, Camera Reprezentantilor aproba legea conturilor si voteaza bugetul. ( "Chaque annee, la Chambre des representants arrete la loi des comptes et vote le budget."). Cu toate acestea,Camera Reprezentantilor si Senatul vor stabili anual,in ceea ce le priveste,sumele necesare pentru functionarea lor ( " Toutefois, la Chambre des representants et le Senat fixent annuellement, chacun en ce qui le concerne, leur dotation de fonctionnement.").

In plus,Constitutia belgiana include referiri la aprobarea bugetului si in ceea ce priveste majoritatea necesara pentru aprobarea unei motiuni.Potrivit prevederilor Constitutiei belgiene,in Camerele Federale,aprobarea bugetului constituie o exceptie de la regula de drept comun a aprobarii unei motiuni(articolul 54)

" Sauf pour les budgets ainsi que pour les lois qui requierent une majorite speciale, une motion motivee, signee par les trois quarts au moins des membres d'un des groupes linguistiques et introduite apres le depot du rapport et avant le vote final en seance publique, peut declarer que les dispositions d'un projet ou d'une proposition de loi qu'elle designe sont de nature a porter gravement atteinte aux relations entre les communautes.

Dans ce cas, la procedure parlementaire est suspendue et la motion est deferee au Conseil des ministres qui, dans les trente jours, donne son avis motive sur la motion et invite la Chambre saisie a se prononcer soit sur cet avis, soit sur le projet ou la proposition eventuellement amendes. « mai multe referate din Economie