Comert international

3x puncte

categorie: Economie

nota: 7.39

nivel: Liceu

Modelul Ricardo – Torrens. Productivitatea muncii și avantajul comparativ.

Acest model poate fi sintetizat prin următoarea afirmație: fiecare țară se specializează în producția acelor bunuri pe care le realizează relativ mai avantajos decât celelalte țări. Ipotezele acestui model sunt:
1. Lumea e redusă la două țări care produc două bunuri;
2. Costul producerii u[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Comert international

Modelul Ricardo – Torrens. Productivitatea muncii și avantajul comparativ.

Acest model poate fi sintetizat prin următoarea afirmație: fiecare țară se specializează în producția acelor bunuri pe care le realizează relativ mai avantajos decât celelalte țări. Ipotezele acestui model sunt:
1. Lumea e redusă la două țări care produc două bunuri;
2. Costul producerii unui bun într-o țară e constant indiferent cât de mult crește sau scade producția acelui bun;
3. Concurența pe piață e perfectă, deci nu există profituri, iar prețul bunului este egal cu costul producerii lui;
4. Costul unui bun e determinat de cantitatea de muncă cheltuită pentru a-l produce;
5. Costurile de transport sunt neglijabile.

Presupunem că țările A și B produc grâu și vin. Notăm cu ALG și ALW numărul de ore de muncă necesare pentru a produce un kilogram de grâu și un litru de vin. În continuare notăm cu QG, respectiv QW, producțiile de grâu, respectiv vin. De asemenea, presupunem că în economie este o ofertă inițială de L ore-om. Limitele producției sunt date deci de inegalitatea ALG*QG + ALW*QW  L. Atunci costul de oportunitate al unui kg de grâu este egal cu numărul de litri de vin la care ar trebui să se renunțe pentru a se putea produce un kg suplimentar de grâu. Un kg de grâu necesită ALG ore-om, deci într-o oră de muncă se puteau produce 1/ ALW litri de vin. Așadar costul de oportunitate al grâului față de vin este ALG/ALW indiferent de producție(condiția 2).*

Presupunem că PW este prețul unui litru de vin și PG cel al unui kg de grâu în țara A. întrucât munca este singurul factor de producție iar prețul este egal cu costul (condițiile 3 și 4). Prețul vinului este egal cu PW = ALW*W, iar cel al grâului este PG = ALG*W, unde W reprezintă salariul mediu orar în țara A.
Aceeași condiție 3 ne asigură că salariile în cele 2 “industrii” sunt egale, pentru că dacă ar fi mai mari într-una, mobilitatea perfectă a muncitorilor presupusă de concurența perfectă va conduce la angajarea în țara ce oferă cel mai înalt nivel al salariului, sporind oferta de muncă și favorizând scăderea acestuia până când salariile se vor egaliza. Deci în situație de autarhie avem W = PW /ALW = PG /ALG.

În condițiile în care țara trece la deschidere totală, PW și PG nu vor mai fi determinați de factori interni, iar dacă PWint /ALW < PGint /ALG (1) , adică salariile în sectorul vinului sunt mai mici decât în cel al grâului iar toți muncitorii din A vor produce grâu.
Condiția 1 poate fi rescrisă
(2), adică economia se va specializa în producția de grâu dacă prețul relativ al grâului depășește costul său de oportunitate și se va specializa în producția de vin dacă prețul relativ al acestuia este superior costului său de oportunitate.

Comerțul într-o cu un singur factor ?????

Putem presupune că într-o stare de autarhie țara A produce grâu relativ mai ieftin decât țara B, adică producând un kilogram suplimentar de grâu renunță la mai puțini litri de vin decât țara B (costul de oportunitate al grâului față de vin e mai mic în A față de B).

Deci A are avantaj comparativ în producerea de grâu, iar B în producerea vinului (frontiera posibilităților de producție e mai înclinată pentru B decât pentru A). Prețul internațional determinat în modul arătat la începutul capitolului se va situa între prețurile relative interne înainte de deschidere:

Așa cum am arătat, țările se vor specializa complet, A în producția de grâu iar B în producția de vin. Această specializare va fi benefică amândorura, pentru că A va “produce” vin indirect, schimbând un kilogram de grâu pe mai mulți litri de vin decât ar fi schimbat în condiții de autarhie. Într-adevăr, A ar produce într-o oră 1/ALW litri de vin. În aceeași oră, ar putea produce 1/ALG kg de grâu. Un kg de grâu poate “produce” indirect (adică să fie schimbat pe) PGint / PWint litri de vin, adică 1/ALG ar putea “produce” 1/ALG * PGint / PWint litri de vin.
Întrucât 1/ALG * PGint / PWint > 1/ALW (vezi relația (2)), rezultă că e mai avantajos pentru A să producă numai grâu și să-l schimbe pe vin. Astfel, frontiera posibilităților de producție se lărgește pentru ambele țări, cum arată și figura 3.

Prezentarea de mai sus este validă în cazul în care schimbul se face prin troc, când o cantitate dintr-un bun e schimbată pe o altă cantitate dintr-un alt bun. Însă într-o economie intervin și banii, iar salariile sunt exprimate în bani. Pentru exemplificare să luăm exemplul următor:

Grâu Preț grâu Vin Preț vin
Țara A ALG = 1 PG = w ALW = 2 PW = 2w
Țara B ALG* = 6 PG* = 6w* ALW* = 3 PW* = 3w*

Țara A are avantaj comparativ în producerea grâului, iar țara B în producerea vinului. Însă țara A necesită pentru producerea unui kg de grâu de 6 ori mai mult timp, iar pentru vin de 1.5 ori mai mult. Se pune întrebarea: cum este posibil ca țara B să vândă mai ieftin ca A vinul, în care are avantaj comparativ?
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Economie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.