Codul lui Calimach

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Codul lui Calimach

Referat despre Codul lui Calimach
Iar la aceeaºi datã în hrisovul de promulgare adaugã: „ºi la baza pntru aceasta am avut Basilicalele”. Din aceste hrisoave rezultã cã Scarlat Calimach nu a copiat codul austriac sau cã l-ar fi întrebuinþat ca izvor principal pentru alcãtuirea codului sãu. Dacã Domnul ar fi vrut sã ascundã folosirea codului austriac –cum se atribuie – pentru ce ar mai fi pus sã i se traducã din 1813 pînã la 1816, pravilele împãrãteºti? I s-ar atribui prea mult ºiretenia de înºela posteritatea. ªi totuºi n-ar fi scãpat de controlul contemporanilor ºi al urmaºilor.

Conform contemporanilor:
Consilierul de curte Pavel Svinin, trimis de Ministerul de Externe al Rusie pentru a face cercetãri în Basarabia, aratã în rãspunsul sãu de 1 iunie 1816 cã Scarlat Calimach a numit în 1815 un comitet ca sã adune toate legile ºi obiceiurile Moldovei în materie civilã ºi criminalã, cîte erau in putere de patru secole, cu arãtarea ramurii ºi izvorului lor. „Partea întîia a acestei legislaþii s-a tipãrit acum (1816) la Iaºi în limba greacã ºi tot acum se traduce în limba moldoveneascã”
Într-o notiþã din „Telegraful Filologic” , care apãrea pe la 1817-1820 în greceºte, la Viena, se aratã cã Vodã Calimach a însãrcinat doi boieri mari ºi pe dascalul de latineºte de la ªcoala domneascã, sã traducã în limba dacilor legile locului „care întru puþin vor ieºi de sub teascuri” . Dacã aceastã lege ar fi fost o copie, s-au avîndul doar ca drept principal, era greu de de admis ca aceasta sã nu fi se ºtiut la Viena ºi sã nu se fi arãtat în aceastã revistã o astfel de informaþie de laudã pentru legea împãratuliui.

Mai tîrziu (1824-1825), Petru Manega, nãscut în Valahia la 1782, doctor în drept de la Paris, a fãcut , cu colaborarea baronului Brunov, fost student al Universitãþii de la Leipzing, dupã cererea autoritãþilor ruseºti, un proiect de cod civil pentru Basarabia, tipãritã la St. Petersburg, dupã 1914. În discursul preliminar al acestui proiect „Codul Calimach”, spune cã este un extras din Basicale ºi din Armenopol .Deºi vorbeºte de codul francez, nu pomeneºte nimic de codul austrriac, ceea ce n-ar fi putut trece cu vederea un jurist ca Manega.
Agentul austriac din Iaºi, Raab, a trimis la 28 august 1818 pentru Biblioteca Curþii imperiale-regeºti un exemplar grecesc.

Agentul spune „sunt la fel cu ale noastre, dar au fost pãstrate acele dispoziþiuni care aici sînt în uz în puterea obiceiurilor ce se aplicã”
Celebrul cunoscãtor al dreptului greco-roman, E.K. Zacharia von Lingenthal, care folosea în studiile sa Codul Calimach º-il recomandagrecilor ca model pentru noul Stat, nu spune cã ar fi copiat sau luat într-o formã oarecare din codul austriac, c-il pune mereu în legãturã cu dreptul roman ºi bizantin, arãtînd cã se distinge „printr-o codificare simplã ºi fidelã a legislaþiei bizantine” Nu se face nici o trimitere la codul austriac pentru completarea sau interpretarea Codului Calimach, deºi se vorbeºte ºi de codul comercial francez, ºi nici mãcar vreo menþiune despre cel austriac.

Diferenþele Codului Calimach de codul Austriac
Este de observat mai întîi cã numãr de articole între cele doua coduri. Codul Calimach are 2032 articole, iar cel austriac numai 1507, deci o diferenþã de 525 articole. Împãrþirea în titluri ºi capitole diferã de asemenea. Î Codul Calimach sunt mai multe capitole; ºi aceasta datoritã nu atît unei altfel de grupãri sau desfaceri de texte, ci faptului cã legea moldoveneascã are pãrþi care lipsesc în codul austriac. Codul Calimach are în partea II secþia I, în plus capitole: despre sinisfora, plata datoriilor de moºtenire, împãrþeala moºtenirii. În secþia II are în plus patru capitole: despre zestre, parafernã sau exoprica, dar nuntesc, despre teoritre.

Art.1, definiþia legii din Codul Calimach, lipseºte în codul austriac. Dispoziþia din art.6 referitoare la forma actelor fãcute în þara strãinã, nu este în codul austriac. Art.12, de asemenea nu se aflã în acel cod. Art.13-14, care se ocupã de obiceiuri, diferã cu totul de cel austriac. Art.18-24, diferã de textul codului austriac. Art. 27 menþine robia care este interzisã în codul austriac. Codul moldovenesc n-are dispoziþiile privitoare la dobîndirea ºi pierderea cetãþeniei. Art. 56-62 referitoare la spiþele rudeniei, n-au corespunzãtoare în codul austriac(Anexã 21). Art. 64-70, care se ocupa de logodnã, sunt diferite de cele din codul austriac. Art. 120-180, n-au aproape deloc texte corespunzãtoare în codul austriac.

În capitolul despre epitropie ºi curatorie, despre care Calimach spune cã s-a folosit de codici noi evropeneºti, n-a fãcut o simplã traducere, o copie, ci a luat unele idei, pe care l-ea adaptat stãrilor de la noi; între altele s-a dat mamelor ºi bunicelor drept la tutelã , ceea ce nu era de acord codul austriac. Diferenþe însemnate sunt în materie de moºtenire cu testament sau fãrã. Calimach are 4 clase de moºtenitori, cel austriac 6. În codul Calimach sunt 13 cazuri de dezmoºtenire, în cel austriac 4. Cap. XV despre sinisfora, cap. XVI despre primirea sau lepãdarea moºtenirii, cap. XVII despre plata datoriilor de moltenire, cap. XVIII despre împãrþirea moºtenirii, reprezintã ceva special Codului Calimach.

Foarte mari diferenþe se observã la cap. XXXI despre tocmelile cãsãtoreºti. Art. 1647-150 sunt luate din vechiul nostru drept, din cel roman ºi greco-roman. Cap. XXXIV despre darul nuntesc, adicã despre contra-zestre ºi ipovolon (vãduvãrit) se aflã într-o micã parte ºi în codul austriac, dar în Codul Calimach este altfel grupat ºi mult mai bine întocmit. Cap. XXXV despre teoritre ºi darurile între însoþiþi, cuprind disoziþii cu totul proprii codului moldovenesc, care s-a folosit de izvoare romane ºi bizantine. Dintre textele care nu sunt sau nu au coresponzãtoare în codul austriac, citãm : art. 39-42, 49-50, 924-925, 1610, 1612, 1621, 1626, 1632, 1634, 1635-1650, 1658-1668, 1683, 1697, etc.

Încheiere
Codul Calimach prezintã, fãrã îndoialã, un deosebit interes, atât din punct de vedere al formei cît ºi al fondului. Limba ediþiei româneºti din 1833 prezintã în special mult interes. Limba noastrã juridicã în acea vreme nu era destul de formatã pentru a exprima atîtea noþiuni noi, cuprinse în acest cod. Totuºi traducãtorii sau strãduit sã caute, ori sã formeze cuvintele potrivite. Limba, în unele cazuri, era pentru popor mai greu de înþeles decît limba Legiuirii Caragea, din cauza cã acest cod avea mai multã învãþãturã juridic; totuºi nu era strãinã de acea a maselor populare.

Din punct de vedere al fondului, Codul Calimach are, ca ºi Legiunea Caragea, destule pãrþi criticabile. Dintre acestea sunt citat: robia, privelegiile de clasã, situaþia femeii mãritate, cãlcãºia, deosebiri dintre creºtini ºi necreºtini etc.

Acest Cod are însã multã originalitate ºi valoare din punct de vedere ºtiinþific ºi practic. El însuºiri care nu se gãsesc în legile din acea vreme ale multor þãri ºi care meritã sã fie puse în evidenþã prin cercetãri amãnunþite. Este superior, în anumite privinþe, codului austriac, pe care, se spune cã la copiat, iar în unele pãrþi chiar codului francez ; cuprinde multe din obiceiurile juridice ale þãrii, unde era destinat sã se aplice, ºi în general reprezenta un insemnat progres faþã de ceea ce fusese mai înainte. Acestui Cod i s-a atribuit calificarea ca fiind cel mai roman dintre toate codurile. « mai multe referate din Drept