Coborarea stancilor

3x puncte

categorie: Geografie

nota: 9.83

nivel: Facultate

Cand traseul devine de dificultate mare se coboara cu fata la stanca, intocmai ca la urcare, corpul fiind departat de perete. Picioarele pastreaza o oarecare distanta intre ele; in acest fel prizele de sub alpinist se vad mai bine. Cand este posibil miinile se coboara cat mai jos, iar corpul se intoarce usor intr-o parte; greutatea corpului se lasa pe brate, in timp ce picioarele stabilesc noi pun[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Coborarea stancilor

Cand traseul devine de dificultate mare se coboara cu fata la stanca, intocmai ca la urcare, corpul fiind departat de perete. Picioarele pastreaza o oarecare distanta intre ele; in acest fel prizele de sub alpinist se vad mai bine. Cand este posibil miinile se coboara cat mai jos, iar corpul se intoarce usor intr-o parte; greutatea corpului se lasa pe brate, in timp ce picioarele stabilesc noi puncte de sprijin. De multe ori in coborire se recurge la mici traversari pentru evitarea peretilor spalati, lipsiti de prize. In general, se prefera hornurile si fisurile mai largi.

Cand panta este mai putin inclinata alpinistul coboara cu corpul intr-o parte, cu fata spre vale, sprijinind o min pe stanca, pentru pastrarea echilibrului.Procedeul coboririi cu spatele la stanca ofera avantajul observarii traseului; dintre dezavantaje se poate mentiona ca miinile folosesc prizele pe dos, avind palmele si degetele intoarse, contactul picioarelor cu piatra este mai dificil, deoarece calciiul nu este suficient de mobil, iar virful piciorului nu se poate obisnui cu un astfel de mers.In general, coborirea cu spatele la panta sau stanca se face cand terenul este 'terasat, cu aspect de trepte, este bolovanos, acoperit cu muschi si locul pe care se calca permite sprijinirea intregii suprafete a talpilor.

COBORIREA ARTIFICIALA (RAPELUL)
Coborirea artificiala (rapelul) este un complex de actiuni si miscari cu ajutorul materialelor de alpinism, care asigura coborirea de pe o stanca (pasaj muntos) in deplina siguranta. Pentru rapel sunt necesare fringhii, carabiniere, bucle, pitoane, ciocane, manusi si centuri de siguranta.Locul de fixare al rapelului se alege, de regula, la pitoanele de rapel (fig. 55) legate intre ele cu bucle de fringhie, la colturi de stanca cu marginile rotunjite, la copaci si alte obiecte care sa prezinte siguranta.

Avindu-se in vedere consecintele ruperii sau smulgerii unor astfel de puncte fixe, alpinistii trebuie sa acorde maximum de atentie alegerii lor. Pitoanele de rapel trebuie sa aiba o suficienta rezistenta la rupere si, mai ales, sa fie bine fixate. Cand stinca este friabila sunt legate intre ele 2-3 pitoane cu o bucla, iar fringhiile de rapel se trec prin bucla si pitonul cel mai de jos.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.