Coasta Marii Neagre

1x punct

categorie: Geografie

nota: 10.00

nivel: Facultate

La toate statiunile se ajunge cu usurinta cu trenul sau cu autobuzul. Statiunile ofera o multitudine de posibilitati de cazare (peste 125.000 de paturi in hoteluri si vile). Totodata, plajele cu nisipul foarte fin nu reprezinta singurele avantaje ale coastei Marii Negre. Intensitatea mare a radiatiilor solare se spune ca are efect stimulativ si tamaduitor. Intregul complex de nisip, aer, soare si [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Coasta Marii Neagre

La toate statiunile se ajunge cu usurinta cu trenul sau cu autobuzul. Statiunile ofera o multitudine de posibilitati de cazare (peste 125.000 de paturi in hoteluri si vile). Totodata, plajele cu nisipul foarte fin nu reprezinta singurele avantaje ale coastei Marii Negre. Intensitatea mare a radiatiilor solare se spune ca are efect stimulativ si tamaduitor. Intregul complex de nisip, aer, soare si apa este foarte benefic, cu rezultate semnificative in thalasoterapie. Poarta catre toate aceste statiuni o reprezinta orasul Constanta (cel mai mare port romanesc).

Construit sub denumirea de Tomis, de greci in secolul al VI-lea i.e.n., Constanta este usor accesibila cu masina (3 ore jumatate de condus de la Bucuresti), cu avionul, trenul (trenuri intercities de la si spre Bucuresti sau alte orase) si cu vaporul (182 mile marine de la stramtoarea Bosfor). Cele mai mari atractii turistice sunt: Cazinoul, Acvariul, Delfinariul si Planetariul.

Litoralul Marii Negre, parte a judetului Constanta, este situat in partea sud-estica a Romaniei - fiind limitat de: Marea Neagra la est; nord Delta Dunarii; la vest Dunarea, iar la sud litoralul bulgaresc.
Suprafata:12.645 kmp (3% din teritoriul romanesc)
Clima: maritima de litoral; temperatura medie anuala 11C (in lunile iulie 22C, iar in ianurie 0C).Populatia: 748.769 locuitori - alcatuita din: romani (majoritari), turci, tatari, rusi, lipoveni, maghiari si rromi (minoritari).Resedinta de judet este orasul turistic Constanta .

ECONOMIE
Economia judetului Constanta prezinta caractere complexe, ponderea fiind detinuta de agricultura 707.129 ha. (din care suprafata arabila 478.449 ha, 65.287 ha. pasuni, 17.162 ha. vii si 5.029 ha. livezi), urmata de turism, transport maritim, industria constructiei de masini, chimica - de prelucrare a lemnului celulozei si hartiei.
Turismul - cuprinde 740 unitati: 269 hoteluri, 236 vile turistice, 12 campinguri, 13 tabere, 174 vile bungalow si 8 unitati de tratament.

ISTORIC
Urmele de locuinta umana din epoca paleolitica scoase la lumina in perimetrul Dobrogei (la Constanta, Mangalia, Limanu), idoli, vase de ceramica apartinand culturii Gumelnita ( Agigea si pe malul lacului Siutghiol ) sunt marturii care dovedesc faptul ca aceasta zona a fost locuita din timpuri stravechi.Epoca bronzului marcheaza stabilirea triburilor tracice pe teritoriul regiunii.

Incepand cu sec. al-VII-lea i.Hr. pe tarmul vestic al Marii Negre au aparut primele colonii grecesti: Histria, Tomis si Callatis.
Sec I-i.Hr.- Coloniile grecesti au fost inglobate in statul lui Burebista pentru ca mai tarziu (dupa moartea sa) sa treaca sub stapanirea Imperiului Roman. Aflatat sub stapanire romana, cetatea Tomis cunoaste o rapida dezvoltare, devenid capitala provinciei Scythia. Aici a trait intre anii 43 i.Hr. - 17 e.n. poetul latin Publius Ovidius Naso, contemporan cu Vergilius.Ovidiu a trait in exil la Tomis si a creat in ultimii ani ai vietii lucrarile in versuri "Tristele" si "Scrisori din Pont".
Asaltata de atacurile popoarelor migratoare, de cele ale slavilor cetatea Histria este parasita in a doua jumatate a sec. IV. Schimbarea numelui in Constanta s-a produs in sec.IV-VII.In a doua jumatate a sec.XIV- Imperiul Otoman se afla in plina expansiune.Domitorul Mircea cel Batran integreaza Dobrogea in statul feudal romanesc.1484-Dobrogea intra sub stapanire otomana - cetatile Chilia si Cetatea Alba cedeaza trupelor lui Baiazid al II-lea.Inceputul sec.XIX- cazacii si rusii ocupa Constanta distrug fortificatiile orasului.

Dupa razboiul de independenta 1877-1878, Dobrogea cunoaste o revigorare intrand in epoca moderna.Constructia podului de la Cernavoda (1857-dupa planurile arhitectului roman Anghel Saligny) si a liniei de cale ferata ce leaga orasul de Bucuresti , vor duce la dezvoltarea turismului in aceasta zona.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.