Civitas imaginalis - un caz particular in topologia intervalului

5x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.70

nivel: Facultate

La fel, utopologul se poate intreba daca, pina la urma, utopia poate sau nu exista. Tocmai natura de interval a utopiei ar putea aduce un raspuns care sa depaAZseasca ambiguitatile umaniste manipulate de Morus, jocul dintre outopia si eutopia (literal : "locul care nu exista", respectiv "locul bun/fericit"). intr-adevar, chiar este utopia riguros altceva decit istorie, sau este, pur si simplu, o i[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Civitas imaginalis - un caz particular in topologia intervalului

La fel, utopologul se poate intreba daca, pina la urma, utopia poate sau nu exista. Tocmai natura de interval a utopiei ar putea aduce un raspuns care sa depaAZseasca ambiguitatile umaniste manipulate de Morus, jocul dintre outopia si eutopia (literal : "locul care nu exista", respectiv "locul bun/fericit"). intr-adevar, chiar este utopia riguros altceva decit istorie, sau este, pur si simplu, o istorie autre ? Si, daca nu e decit tot un fel de istorie, oare utopia chiar este istoria perfecta? Mai mult, coborind la masurile omenesti, este utopia o istorie dezirabila ?

Fiindca utopologia nu trebuie sa se opreasca la ontologie, ea are de cautat o pragAZmatica si o etica. Iar intervalul utopic nu se judeca in termenii altuia, luat ca model ori proclamat drept arhetip ; masura cea mai buna a intervalului utopic e data de istoria pe care acesta o disloca: nu legea de formare a intervalului intereseaza, ci istoria posibila, desfiintata ipocrit de utopie.Aducind vorba de arhetip, ne putem intoarce, prin Swedenborg si Sf. Augustin, la teologie, cautind sa ajungem totusi si la civitas imaginalis. In schema noastra initiala, civitas imaginalis ar corespunde Paradisului Celest; in schema lui Gabriel Liiceanu, ea ar fi "utopia filozofiei".

Ca si utopia traditionala, utopia filozofiei este un interval intre lumea pitica si colcaitoare, imanenta si opaca - pe de o parte - si lumea esentiala a spiritului absolut - pe de alta. Ierusalimul avea, pentru Swedenborg si pentru atitia altii, un model celest; la Sf. Augustin, Roma pacaAZtoasa, asediata de hoardele lui Alaric, era civitas terrena care nu mai oglindea o civitas coellestis. La Platon, Atena trebuia sa devina o cetate condusa de filozofi, "cetatea daimonizata asezata in intermund, in spatiul dintre oameni si zei" (Liiceanu), in metaxy.

Prin acest spatiu ne-spatial, mesotic, zeii comunica, fara sa se amestece si sa se pingareasca, cu oamenii ; mediatorii, traducatorii mesajelor si purtatorii lor, sint asimilati de Gabriel Liiceanu cu filozofii, "cei care sint indragostiti de cunoasterea pura, care sint atenti la semnele venite de sus si care cultiva, in natura lor muritoare, partea nemuritoare a ei: phronesis, Agindirea>>"5. O asemenea cetate nu poate fi conceputa in nici un caz ca topos, pentru ca nu e vorba aici de un experiment social-politic - sintem departe de Syracusa.

De fapt, nici nu avem de-a face cu o cetate, ci cu o reprezentare, un "model", o bildliche Darstellung6; mai mult, cu Platon iesim din sfera socialului si a politicului (urmind interpretarea nicasiana a Republicii ca utopie interioara7), pentru a patrunde in sfera spiritualului si a simbolicului. Bunul-simt si experienta istorica nu mai au greutate, am atins o zona in care toate ale omului, impondeAZrabile, se dirijeaza catre un "in sus"; inaintarea este acum ascensiune. Iar ascensiunile sint solitare!

Asadar, intervalul acesta este de o alta natura decit intervalul in care se strecura utopia lacoma de istorie. E mundus imaginalis, conceptualizat de Henry Corbin in marginea islamului iranian, "monde qui est en quelque sorte la doublure de notre monde sensible mais a l'etat subtil, et qui occupe un rang intermediaire entre ce monde sensible et le monde spirituel, pur, entierement Asepare>> de ce monde-ci"8.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.