Citate din Ciuleandra

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Citate din Ciuleandra

Capitolul XV
Doctorul Ursu,câvd sfâsi,se întoarse la Puiu si ,cu o clipire ciudatã din ochi si cu o intonatie ce nu era nici întrebare,nici afirmare,fãcu încet:
-Mãdãlina?

Si totusi intonatia lui a vrut sã însemne ceva...
Toatã ziua îl frãmântã acest singur cuvânt si doctorul.Din ce în ce i se cristaliza înbsuflet cã doctorul e un om straniu.avea simtãmântulcã îl urãste.Îi era rusine sã si-l mãrturiseascã i se pãrea cã trebuie sã fie ceva bonãvicois,ca MANIA PERSECU?IEI.

Capitolul XVI
Doctorul fu si mai sobru ca i de obicei.Era îmbrãcat în negru.Se uita câteva clipe mohorât la Puiu si nu-i adresã nici un cuvânt
Mai târziu gãsi suspectã si aceastã purtarea doctorului.De ce nu i-a vorbit nimica?Si de ce s-a îmbrãcat în haine negre ,tocmai în ziua înmormântãrii ei?

El cunostea lumea si stiia cã nu va avea o situatie tocmai plãcutã,tocmai între prieteni.De altfel,însusi bãtrânul la fel a vãzut,când,din primul momenti-a spus cã va trebui sã trãiascã în strãinãtate câtiva ani,pânã se vor mai uita lucrurile.

În douã zile un om ,singur cu sufletul lui,între patru ziduri întelegemai mult decât altfel în douãzeci de ani.

-Tatã,tatã-gemu Puiudeodatã plângãtor-am eu însumi constiinta cã sunt criminal.

Germenul crinei a fost în mine,a crescut,m-a urmãrit pânã ce m-a învins!adãugã Puiu învins.

Asa cum arãtau împrejurãrile ,ajusese la convingerea cã e rezultatul unei deformãri sufletesti subite.Adicã tocmai de ceea ce se temusc dânsul,efectul nãprasnic al ereditãtii unui neanm cu sângele prea vechi si neprimenit...
Astfel Puiu nu mai era decât victima întâmplãtoare,pe când vinovatii adevãrati sunt strãmosii cei multi,,care întrecându-se sã pãstreze neprihãnitsângele neamului,au acumulat si germenii pierzaniei.Ar fi o nedreptate strigãtoare sã cfie osãndit bietul Puiu,sã ispãseascã un pãcat de care el,dupã orice dreptate omeneascã,nu poate fi fãcut rãspunzãtor.

Capitolul XVIII
Idealul lui cotidian se epuiza în cucerirea uneifemei,si doar ca o tintã neguroasã si foarte îndepãrtatã îi plutea dorinîa de a mergepe urmele bãtrânului,adicã de a intra in politicãsi poate chiar de a ajunge ministru.

Conflictele ei de consiinîã privesc numai oportunitãtilemorale codificate în legile simple ale cavalerismului modern.
De când i s-a rostogolit în calea vietii o catastrofã a trebuit sã se obisniuascã a-si privi sufletul fatã-n-fatã.

Pe atunciu,de Madeleine,cãreia el îi curmase zilele si care încã zãcea pe catafalc,de-abia îsi aducea aminte,ba chiar încerca sã-i înãbuse amintirea.Nici remuscãri sinceresi profunden-a avut cãci toatã preocuparea lui a fost el si numai el.

Tocmai ãn ziua înmormântãrii a început sã se dezmeticeascã putin.Atunci,lângã fereastrã,în genunchi,în frântura de rugãciune si-a gãsit sufletul întâia oarã .De atunci,amintirea ei nu-l mai înspãimânta,ci îi înfrumuseta singurãtatea.Astfel amintirea Madaleinei îi devenise singura alinare.


CapXIX
Persista într-însul cã doctoul îl urãste si-i rãspundea instinctiv printr-un sentiment de fricã amestecatã cu repulsie.Vizitele cotidiene le primea indiferent,se obisnuise cu întrebarea lui stereotipã:ce mai e nou? ,si cu privirea lui sfredelitoare.

În aceasi vreme îsi simtea sângele înfierbântâdu-se.Era sigur cã doctorul stia tot:Cã n-are nimic,cã e sãnãtos tun si deci complet responsabilde crima sãvârsitã,dar nu vrea sã se descoperesi cãutã sã-l torture.Se întreba pt. ce nu gãsea nici un motiv si se infuria.

Din anuntul mortuar am vãzut cã sotia dumitale se numea si Mãdãlina?
Puiu btresãri,îi veni sã se scoale si sã refuze a rãspunde.Îsi aminti exclamarea doctorului,când a zãrit,în odaia sa ,în universul,necrologul.Rosti.
-Era numele ei...

Bãtrânul are o teorie nostimã,poate sã fie si stiintificã ,te pomenesti...Ei bine,zice cã neamul nostru e condamnatsã se stingã,fiindcã de atâtea generatii nu si-a mai împrospãtat sângele si cã împrospãtarea se poate face prin amestecul cu un sânge nou,sãnãtos ,tânãr,plãmãdit cu pãmânt...Si asa cum eram singurul Faranga eu aveam datoria sã mp sacrific pt. neam si sã mp însor cu o fatã de la tarã pe care mi-o va alege dânsul la timp.

Hangiul ,un tip foarte insinuant,se ofri sã ne improvizeze o masã princiarã,si ne îndemna sã vedem hora satului,cã zice sunt fete tare frumoase aici si hora e chiar în bãtãtura din dosul hanului.Hangiul deveni stãruitor:Mai les trebuie sã vedeti –zice-Ciuleandra,care nicãieri nu se joacãp mai strasnic ca la noi.Avem si lãutari..E ceva fain de tot!

« mai multe referate din Romana