Celulele epiteliale de la nivelul mucoasei gastrice si intestinale

5x puncte

categorie: Medicina

nota: 8.98

nivel: Facultate

• Celulele parietale (marginale, acidofile sau delomorfe), sunt situate din loc în loc printre cele parietale fiind mai numeroase în corpul glandei; produsul lor de secreție precursorii HCl se acumulează în celulă sub forma unor plaje, transformarea lor în HCl având loc la nivelul criptelor;

• Celule auxiliare (mucopeptice) situate în gâtul glandei sunt mici, secretă ferme[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Celulele epiteliale de la nivelul mucoasei gastrice si intestinale

• Celulele parietale (marginale, acidofile sau delomorfe), sunt situate din loc în loc printre cele parietale fiind mai numeroase în corpul glandei; produsul lor de secreție precursorii HCl se acumulează în celulă sub forma unor plaje, transformarea lor în HCl având loc la nivelul criptelor;

• Celule auxiliare (mucopeptice) situate în gâtul glandei sunt mici, secretă fermenți cu acțiune asupra dipeptidelor și mucus și elaborează factorul intrinsec Castle;

• Celulele cromoargentafine situate mai ales în fundul glandei conțin granulații ce se evidențiază cu săruri de crom sau argint și prezintă reacția pozitivă pentru fosfataza acidă și polizaharide; sunt celule simpatice, migrate dint crestele ganglionare, cu rol în elaborarea unei substanțe speciale ce se răspândește în organism pe calea nervilor.

Corionul dintre glande este subțire, bogat în celule conjunctive, vase și nervi; el conține sub stratul de glande mici noduli limfatici.
Musculara mucoasei – subțire la cardia și corpul stomacului este dezvoltată la pilor unde contribuie la formarea sfincterului piloric.
Submucoasa – țesut conjunctiv lax; leagă mucoasă de tunica musculară.

Aceasta are capacitatea de a se contracta sau destinde adaptându-se conținutului stomacului și contribuind la evacuarea lui. La nivelul pilorului, fibrele musculare se intrică, formând sfincterul piloric ce controlează evacuarea stomacului. Acest proces este determinat de gradul de contracție al tunicii musculare și de factorii chimici locali.
Tunica externă este constituită din foița peritoneală viscerală.

CONFIGURAȚIA INTERIOARĂ

Suprafața interioară a stomacului este foarŹte neregulată din cauza numeroaselor plice ale mucoasei. Dintre acestea, unele merg de-a lunŹgul axului mare al organului, altele sunt transversale sau oblice. În felul acesta suprafața interioară a stomacului este împărțită în foarte multe mici depresiuni.

De-a lungul curburii mici se află un șanț numit canalul gastric sau drumul gastric (Canalis ventriculi), delimitat de două plice longitudinale care nu sunt anastomozate între ele. Pe aici sunt conduse lichiŹdele, saliva, spre duoden fără să staționeze în stomac.

Plicele mucoasei sunt mai accentuate pe stomacul gol; ele se șterg pe măsură ce stoŹmacul se umple. Reprezintă un material de reŹzervă care permite distensia stomacului.

Examinând cu atenție mucoasa, chiar cu ochiul liber se vede că ea prezintă o serie de șanțuri mult mai fine, care delimitează niște câmpuri de formă poligonală sau circulară cu un diametru de 2—4 mm numite arii gastrice (Areae gastricae). Cu lupa se văd la suprafața acestor arii niște ridicături sau plice viloase (Plicae villosae), separate prin șanțuri fine.

În aceste șanțuri se deschid glandele gastrice prin intermediul unor invaginații înguste, infundibuliforme, numite foveole gastrice sau cripte (Foveolae gastricae).

Orificiul cardic este puțin oblic, privind în jos și spre stângă. El nu are nici valvulă, nici sfincter anatomic. Există însă o plică a mucoasei răspunzând incizurii cardice. De la orificiul cardic pleacă numeroase plice ale mucoasei.Separația între mucoasa esofagiană și cea gasŹtrică este foarte netă (albă la nivelul esofaguŹlui, roșiatică la nivelul stomacului).

În duoden vom intîlni plice circulare Kerkring și vilozități intestinale, ambele caracteristice pentru întreg intestinul subțire. Plicele circulare lipsesc în partea superioară a duodenului;
La extremitatea inferioară a plicei se află o proeminență papila duodenală mare (Papilla duodeni major) — pe care se deschid împreună ductul coledoc și ductul pancreatic. Aproximativ cu 3 cm mai sus pe plică longitudinală, se găsește aproape constant, papila duodenală mică (Papilla duodeni minor). Pe ea se deschide ductul pancreatic accesor.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Medicina

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.