Cele doua religii ale catharilor

5x puncte

categorie: Diverse

nota: 9.75

nivel: Liceu

Expunerea prea putin sistematica a lui Iacob de Capellis (cea 1240, dupa Wakefield-Evans, p. 301 ; Dollinger II, pp. 273-9) nu adauga nimic acestor date. Moneta da Cremona, dominicanul care a compus o voluminoasa Summa adversus Catharos et Valdenses, intre 124l-l244, prezinta separat doctrinele "radicalilor" si ale "moderatilor".
Informatii de prima mina ofera insa Ranieri Sacconi din Piace[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Cele doua religii ale catharilor

Expunerea prea putin sistematica a lui Iacob de Capellis (cea 1240, dupa Wakefield-Evans, p. 301 ; Dollinger II, pp. 273-9) nu adauga nimic acestor date. Moneta da Cremona, dominicanul care a compus o voluminoasa Summa adversus Catharos et Valdenses, intre 124l-l244, prezinta separat doctrinele "radicalilor" si ale "moderatilor".
Informatii de prima mina ofera insa Ranieri Sacconi din Piacenza in Summa de Catharis et Pauperibus de Lugduno (1250).

Cathar de oarecare importanta, el se converteste in 1245, devine dominican, colaboreaza la actiunile inchizitoriale ale lui Petru din Verona, scapind din atentatul in care acesta si-a pierdut viata (6 aprilie 1252), pentru a ajunge, intre 1254 si 1259, inchizitorul-sef al Lombardiei (Moore, Birth., p. 132). Sacconi face si el diferenta intre albanezii radicali din Desenzano si moderatii din Concorezzo si Bagnolo. Biserica din Concorezzo era de departe cea mai puternica numeric: avea o mie cinci sute - sau chiar mai multi - perfecti, pentru un total care, in intreaga Europa meridionala si orientala, nu trebuie sa fi depasit patru mii (dupa Sacconi, Sudul nu avea la vremea aceea mai mult de doua sute).

Albanezii din Verona numara cinci sute; bagnolezii, concentrati in zonele Mantova, Brescia si Bergamo, ajung la doua sute. Pe linga acestia, mai exista o biserica de francezi in Verona si in Lombardia, cu aproximativ o suta cinci-zeci de perfecti, si niste comunitati in Toscana (Florenta, Spoleto), cu o suta de perfecti {ib., p. 138).
Albanenses, numiti obisnuit Albigenses, albingezi, se impart in doua factiuni: a lui Balasinanza, episcop de Verona, si a lui Ioan de Lugio, din Bergamo, filius major si "uns episcop" (Sacconi, p. 139 ; Borst, pp. 223-4 n. 5, ii contesta ungerea).

Potrivit lui Sacconi, bagnolezii se acorda in general cu conco-rezzienii, cu deosebirea ca sint fantaziasti, ca Nazarie, si cred in preexistenta sufletelor; concorezzienii ramasesera traducianisti, ca bogomilii. in fine, Sacconi ofera o informatie foarte pretioasa despre biseAZricile din Toulouse, Albi si Carcassone, care ar fi radicale ca Albanenses (cf. Borst, pp. 198-9), in vreme ce francezii isi trag credinta de la bagnolezi, mai curind inclinind catre cei din urma.

Tractatus de hereticis (1266-67) al inchizitorului lombard Anselm din Alexandria (in Piemont), care a lucrat sub ordinele lui Sacconi, confirma tripartitia catharilor italieni in Garattenses (de la Garattus, episcop pe la 1190) la Concorezzo, Albanenses la Verona si Bagnolenses la Bagnolo, in Lombardia.

Concorezzienii se impartiAZsera in doua grupuri, unul al fostului episcop Nazarie, fidel textului Interrogatio primit pe la 1190 de la un episcop bulgar (Sacconi,p. 144), si altul condus de Didier (Desiderius), ftlius major al lui Nazarie, care renuntase la doctrina fantaziasta. Anselm distingea cel putin trei scoli de bagnolezi, dar nu produce informatii decit asupra uneia dintre ele.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Diverse

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.