Cativa calatori de la sfarsitul veacului al XVIII-lea
5x puncte
categorie: Istorie
nota: 9.82
nivel: Liceu
De la jumatatea veacului al XVH-lea pina la 1800
3r facea mai multe afaceri aici, care lucreaza si cu Bulgaria si cu Cunoscutul conte ungur Festetics. El il prezinta ceva mai in ragaz, ca transporturile care, in tara fara fabrici de postav, sosesc din Lipsea i cu multa greutate, nu se fac pe apa, pentru marele folos al comer-triac. De aici se duce, cu o sanie de posta, platita zece bani de [...]
DOWNLOAD REFERAT
3r facea mai multe afaceri aici, care lucreaza si cu Bulgaria si cu Cunoscutul conte ungur Festetics. El il prezinta ceva mai in ragaz, ca transporturile care, in tara fara fabrici de postav, sosesc din Lipsea i cu multa greutate, nu se fac pe apa, pentru marele folos al comer-triac. De aici se duce, cu o sanie de posta, platita zece bani de [...]
Preview referat: Cativa calatori de la sfarsitul veacului al XVIII-lea
3r facea mai multe afaceri aici, care lucreaza si cu Bulgaria si cu Cunoscutul conte ungur Festetics. El il prezinta ceva mai in ragaz, ca transporturile care, in tara fara fabrici de postav, sosesc din Lipsea i cu multa greutate, nu se fac pe apa, pentru marele folos al comer-triac. De aici se duce, cu o sanie de posta, platita zece bani de cal, >sti. Impresia frumoasa din departare nu se mentine, la vederea stra-te, care sint murdare, a "bordeielor de lut", a caselor boieresti invizi-t strada, in care i s-a spus ca boierii stau, maninca si dorm pe "di-)fale".
Prezinta urita, chiar "foarte urita" curte noua a lui Alexandru
inceputa cu mesteri din Brasov si ispravita cu cei, mai putin destoi-tara. il intereseaza Baratia, sasii ceasornicari, juvaergii -- si un spi-reii; Festetics are un depozit de trasuri in capitala munteana: sint ruzeci de caleste, care se vind cu 1 800--2 000 de florini bucata, si mai ieftene.rie bogatia terii, regretind ca nu se cultiva tutun si zarzavat (afara , pentru acesta din urma), ca boierii prefera cinepei indigene mata-bacul venit din Saxonia si Silezia, ca nu se ingrijeste vinul care, totusi, are gust de sampanie, ca tot negotul e lasat in mina sasilor.
Negus-intereseaza de cresterea vitelor pentru grasimea si pastrama ceruta pentru piei, foarte cautate, de felurile de lina, de porci, cari se vind ;a, ca si in Ardeal si Banat, de cai, pe cari-i vede in cete de pina la e pe cimp, de albine, adesea pina la 2 000 de stupi, la boieri, pe nii moldoveni se multamesc cu o suta. Clericul strain a avut de la favoarea lui Patiomchin o manastire, Pingara tii, unde a stat nu mai putin de doi ani, Unga apa frumoasa, in mijlocul a trei sprezece sate cu locuitori zdraveni, cari-i dau tributul anual de 150 de oi, 20( de bani de argint, 700 de pastravi afumati, tot atitea roti de cascaval, 1 00( de scoici, pentru zile de post, in afara de cuvenita dijma; in jur se poarta cin zeci de cara tiganesti. « mai multe referate din Istorie