Caracterul national

3x puncte

categorie: Psihologie

nota: 9.48

nivel: Facultate

Despre firea românilor s-au scris tomuri întregi, epoca interbelica înregistrând atât contributii ale unor gânditori români cât si studii remarcabile ale unor cercetatori straini despre specificul nostru national. În paginile ce urmeaza mi-am propus sa comentez un studiu remarcabil de “imagologie” apartinând unui profesor german, contemporan noua, Klaus Heitmann. Studiul se intituleaza[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Caracterul national

Despre firea românilor s-au scris tomuri întregi, epoca interbelica înregistrând atât contributii ale unor gânditori români cât si studii remarcabile ale unor cercetatori straini despre specificul nostru national. În paginile ce urmeaza mi-am propus sa comentez un studiu remarcabil de “imagologie” apartinând unui profesor german, contemporan noua, Klaus Heitmann. Studiul se intituleaza “Imaginea românilor în spatiul lingvistic german” si a aparut initial în 1965 la o editura din Köln, iar în traducere româneasca, la zece ani diferenta, la Editura Univers.

Obiectul studiului inaugureaza, dupa opinia autorului, o noua disciplina: imagologia, al carui obiect îl constituie asa-zisele “imagini” etnice, carora li se confera o “valoare generalizatoare”. Autorul va aduna între filele cartii o serie de marturii si judecati asupra românilor, consemnând ca utilizarea notiunii de “spirit national” s-a facut în 1784 si ca ulterior expresia “spirit” a fost înlocuita de cea de “suflet” national.

Exista, de asemenea, în lucrarile timpurii o serie de remarci privind “sufletul poporului românesc” si respectiv “valah”, ulterior impunându-se expresia “originalitatea psihicului românesc”. În 1904, E. Fisher, citat de Heitmann, afirma ca din “turnura particulara” a “sufletului poporului” român a rezultat caracterul sau. În acest spirit trebuie interpretata si concluzia scriitorului Ioan Slavici din 1881, autorul unui studiu necunoscut despre români publicat în Germania, privind trasaturile fundamentale de caracter si “virtutile presupuse la orice român”.

Profesorul Heitmann, care a adunat o serie de enunturi asupra românilor publicate între 1775 si 1918 în istoriografia germana, face afirmatia ca românii, indiferent de apartenenta lor statala, au fost considerati o entitate etnica omogena, având particularitati care s-au cristalizat într-un mod de viata si într-un fel anume de a vedea lumea. Alegerea anului 1918 ca moment de încheiere a cercetarii istoriografice nu este întâmplatoare, ea semnificând în cuvintele autorului “sfârsitul unui lung capitol din istoria imago-ului german si austriac despre români”.

Imagologia, asa cum a fost conceputa de Heitmann, fondatorul disciplinei, îsi propune sa descurajeze tendintele de absolutizare a unor trasaturi ce definesc “caracterul national”, “specificul national”, “personalitatea de baza” specifice fiecarui neam. Slavici a observat la rândul sau, ca “datele valabile doar pentru unele zone au fost transferate asupra întregului popor”.

Dupa afirmatia scriitorului ardelean, nu exista populatii valahe care sa nu semene între ele în privinta portului, a limbii, a staturii si a expresiei fetei.Studiul consemneaza numeroase puncte de vedere privind factorii de diferentiere geografica, la care se adauga si considerente de tip istoric. Adevarata natura, nefalsificata, a unei natiuni trebuie cautata în rândurile taranimii, asa cum avea sa remarce Michael Lebrecht (1772).

El atrage atentia asupra îndaratniciei valahilor de a pastra obiceiuri si datini mostenite, dar remarca ca aceasta tendinta pare evidenta doar la “omul simplu si la tarani”. Începând cu secolul al XIX-lea, în istoriografia germana va domina opinia ca doar taranimea e purtatoarea adevaratei românitati.

Ideea o întâlnim în câteva articole germane ale vremii, ca si în relatarile unor calatori ce sugereaza ca pentru a dobândi o imagine cât mai adecvata despre tara si despre oamenii ei e nevoie de o buna cunoastere a poporului, prin observarea ocupatiilor si îndeletnicirilor sale. Pe acesta îl poti gasi, potrivit unei surse citate, adesea decazut si depravat, dar neatins de suflarea unei false civilizatii, asemenea clasei privilegiatilor. Alti observatori considera taranul român drept “principalul reprezentant al poporului” si ca viitorul tarii depinde numai de taran.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Psihologie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.