Capitalul detronat

5x puncte

categorie: Economie

nota: 9.08

nivel: Liceu

Să presupunem acum că același Ionel pescuiește de pe stânci, la comanda unui turist. După ce consumă cca. o oră pentru căutare de râme și confecționarea unei undițe dintr-o ramură de alun , în 6 ore prinde o frumoasă recoltă de pește. Cât este valoarea intrinsecă a acestei capturi? Păi 6 ore, durata pescuitului!
]
Nu stimați confrați. La durata pescuitului TREBUIE adunată valoarea un[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Capitalul detronat

Să presupunem acum că același Ionel pescuiește de pe stânci, la comanda unui turist. După ce consumă cca. o oră pentru căutare de râme și confecționarea unei undițe dintr-o ramură de alun , în 6 ore prinde o frumoasă recoltă de pește. Cât este valoarea intrinsecă a acestei capturi? Păi 6 ore, durata pescuitului!
]
Nu stimați confrați. La durata pescuitului TREBUIE adunată valoarea undiței de unică folosință. Deci valoarea pungii cu pește este de 7 ore, deși Ionel și-a pierdut numai 6 pe stânci. Diferența față de culegerea scoicilor este folosirea unei unelte. Cât va lua Ionel de la turistul iubitor de pește este altă gâscă-n altă traistă.. Valoarea de schimb este în acest caz puternic influențată de valoarea de utilizare.

În consecință valoarea intrinsecă a unui produs, fie scoică sau pește este durata folosită de om pentru realizarea sa. Să numim această nouă mărime forță de muncă. Am amintit mai sus de alte 2 forme pe care poate fi întâlnită valoarea și anume valoarea de utilizare și valoarea de schimb. Dacă valoarea intrinsecă, aceea de definire a produsului, se exprimă în unități ale forței de muncă, valoarea de schimb se exprimă în unități monetare.

Valoarea de utilizare este o mărime abstractă. Grădinarul nu dă doi bani pe castraveții care pot valora greutatea în aur pentru un gurmand. Reunite, cele trei forme ale valorii determină prețul mărfii. La formarea prețului un mare rol este atribuit cererii și ofertei, adică raritatea sau abundența conjuncturală. În perioada recoltării lor strugurii sunt ieftini, după care se scumpesc căci trebuie depozitați fără a-și pierde gustul și aspectul (valoarea lor de utilizare). Pentru a defini aceste mărimi ale economiei politice am folosit cazuri limită în simplitatea lor. Spre a face o introducere mai amplă voi folosi un bun de larg consum pâinea.

Spre a face pâine nu este suficient brutarul care o coace. El nu are ce frământa dacă morarul nu îi dă făină și nu are cu ce coace dacă forestierul nu-i oferă lemnele. Morarul la rândul său nu poate măcina făină dacă agricultorul nu-i aduce grâul necesar. Deci:
Pâine = Agricultor + Morar + Forestier +Brutar.

Fiecare depune forță de muncă pentru producerea unui component care, prin prelucrare, devine în final pâinea cea de toate zilele. Valoarea intrinsecă a pâinii este deci suma forțelor de muncă ale tuturor participanților. Inclusiv a acelora care au făcut plugul, piatra de moară, toporul sau vasul de frământat.. Deci pentru realizarea unui Mercedes, anvelopele, motorul, caroseria plus luxul înglobat sunt fiecare în parte forța de muncă pentru producerea lor.

În fiecare produs creat sau folosit de om se află un element comun care este forța de muncă. Fără această forță de muncă nu poate ființa nici un produs indiferent dacă acesta este extras din mină, tăiat din codri seculari, recoltat de pe mănoase lanuri sau livezi sau produs în fabrici și uzine. Aparent numai „forța de muncă adăugată”, aceea folosită pentru montarea anvelopelor pe jantă creează valoare Doar ea apare pe statul de salariu. Dar anvelopa conține o forță de muncă înglobată ca și janta. Urmărind produsul până la nivelul „atomic” în fiecare fază există o forță de muncă înglobată în așa numita materie primă la care se adaugă forța de muncă folosită pentru prelucrare. Consider faza „atomică” aceea în care produsul conține exclusiv numai forță de muncă, precum scoicile din exemplul de mai sus.

Reciproca, absolut fiecare produs nu este decât un cumul de forță de muncă este adevărată. Deci pâinea este forță de muncă condensată iar cutia de chibrituri la fel. Această forță de muncă inclusă a fost definită ca valoare intrinsecă. Pare curios că teoretic nu există produse ci valori, adică forță de muncă înglobată. Deci nu mâncăm pâine ci forță de muncă, ne rujăm cu forță de muncă, ne plimbăm în luxoase forță de muncă, etc.

Forța de muncă creatoare de valori are și ea o valoare, corect spus un preț. Voi dezvolta ulterior acest factor care merită un capitol propriu. Cert este că valoarea intrinsecă a fiecărui produs în parte poate fi intuit, iar pe piața liberă nu poate fi neglijat. Înainte de folosirea monedei ca mijloc de schimb produsele erau schimbate între producători în proporții foarte apropiate de valoarea intrinsecă. De unde cunoșteau acei primitivi elemente de filozofie (în acest caz economie politică) care au fost definite abia în secolul 19? Aici joacă un rol însemnat valoarea de utilizare.

Dacă necesit (am nevoie de) un produs, să zicem săpun de spălat rufele, trebuie să am cunoștință de existența lui. Nu năzuiesc la un vehicul lunar care încă nu a fost inventat. Deci știu de existența săpunului care a fost realizat de un concetățean prin fierberea seului cu cenușă. El îl aduce pe piață, iar eu am venit pregătit cu ceva de dat în schimb. Rar se întâmplă să ne înșelăm reciproc căci fiecare intuiește valoarea intrinsecă a produselor schimbate. Omul primitiv avea bun simț și respecta semenul și munca lui.

Trocul, schimbul în natură, era îngreunat de faptul că se întâlneau rar doi producători care să posede ceea ce dorea interlocutorul. Dacă ofeream pentru produsul dorit un produs care nu avea valoare de utilizare pentru cealaltă parte schimbul nu avea loc. Am venit în piață cu ceapa tocmai recoltată și am nevoie de un ceaun de mămăligă.

Deși sunt ceaune suficiente pe piață mă pot întoarce cu ceapa mea acasă fiindcă nu am găsit omul cu ceaun care să dorească ceapă. Mult mai târziu au apărut anumiți indivizi care cumpărau ce nu le necesita în speranța că noul produs să poată fi schimbat cu ceea ce îi trebuia, De aici până la comercianți un singur pas. Numai că procedeele de comerț sunt creatoare de valori care se adaugă la prețul de desfacere, deci viața sa scumpit.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Economie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.