Calitatea mediului in orasul Sannicolau Mare si calitatea vietii

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Calitatea mediului in orasul Sannicolau Mare si calitatea vietii

Câmpia Aranca este o câmpie joasã, subsidentã, de luncã ºi de divagare, în formã de con, cu punctul de inserþie pe cota de 90° al Mureºului, la nord de Periam .

Altitudinea dominantã a câmpiei este de 80-85 m, pe unele grinduri urcând la 90 m, iar la ieºirea Pârâului Aranca din þarã coboarã la 77 m. Panta câmpiei este de circa 0,30‰, adicã aproape de orizontalã. Datoritã acestui fapt apar microforme de tipul albiilor ºi meandrelor pãrãsite, canale de drenaj, grinduri fluviatile ºi movile antropice (Posea,1997).

Monotonia câmpiei este întreruptã pe alocuri de mici movile antropice de aproximativ 3-5 metri numite de localnici gomile.’’(Munteanu,I.,Munteanu,R.,1998,pag7). Cea mai importantã resursã naturalã este apa geotermalã.

3. CLIMA

Oraºul Sânnicolau Mare se încadreazã în condiþiile climatului temperat – continental, ca o consecinþã a poziþiei geografice faþã de principalele componente ale circulaþiei generale a atmosferei, la care se adaugã diversitatea condiþiilor naturale.

Întregul judeþ se aflã sub influenþa maselor de aer polare, continentale ºi maritime.Masele de aer continentale sunt frecvente din noiembrie pânã în februarie ºi ajung aici prin intermediul anticiclonului siberian. În acest interval se face simþitã ºi influenþa aerului polar maritim, datoratã ciclonilor din nordul Oceanului Atlantic.

În unele ierni, aerul polar maritim determinã o umezealã pronunþatã ºi zãpezi abundente. La acestea se adaugã invaziile aerului dinspre Marea Mediteranã (ciclonii mediteraneeni), care produc creºteri bruºte ale temperaturii aerului ºi dezgheþ general. Primãvara, teritoriul judeþului este dominat de prezenþa aerului temperat oceanic, care determinã cantitãþi bogate de precipitaþii.

În perioada iulie-septembrie, frecvenþã mare au masele de aer tropical care determinã un indice mai mare de ariditate.Toamna are loc, din nou, o predominare a maselor de aer polar maritim, favorizând o uºoarã creºtere a cantitãþii de precipitaþii (Munteanu,1998).

Tipul topoclimatic Sânnicolau Mare se caracterizeazã printr-un climat apropiat de cel stepic, cu temperaturi medii anuale de 10°C ºi cu un ridicat numãr de zile tropicale (40 zile). Cantitatea medie de precipitaþii este redusã (544,3mm), iar numãrul zilelor cu ploaie mic (<11 zile).

Repartiþia precipitaþiilor indicã valori foarte reduse (sub 77mm) în intervalul septembrie-octombrie, sub 210mm în intervalul noiembrie-martie ºi sub 210mm în intervalul mai-iulie. Indicele hidrotermic este cel mai redus în toate cele patru momente caracteristice : k1< 2,75 ; k2<2 ; k3<1,75 ; k4<1,25. Toate aceste caracteristici termice ºi pluviometrice, în dezacord cu valorile generale pentru câmpia joasã s-au rãsfrânt asupra covorului vegetal ºi a înveliºului de sol.

3.1 Presiunea atmosfericã.

Presiunea atmosfericã se defineºte prin forþa (greutatea) cu care aerul apasã pe unitatea de suprafaþã. Nu este o mãrime constantã. Prezintã variaþii în plan orizontal ºi vertical. Presiunea aerului scade în raport cu înãlþimea, deoarece se micºoreazã greutatea coloanei de aer.

La staþia meteorologicã Sânnicolau Mare, situatã în Câmpia tabularã a Mureºului, la o altitudine de 85 m, pentru analiza acestui parametru meteorologic, s-au efectuat calcule pe un interval de 20 ani (1984-2003).

Analiza valorilor din tabel, scoate în evidenþã o medie multianualã de 1006,9 mb., caracteristicã þinuturilor joase cu altitudini sub 100 m.
Media anualã cu valoarea cea mai mare de 1008,9 mb., a fost semnalatã în anul 1989 ºi cea mai micã, de 1005,9 mb., în anii 1996 ºi 1999.

În privinþa mediilor lunare multianuale, se constatã în luna ianuarie, cea mai mare valoare, de 1011,3 mb, ºi în luna aprilie cea mai micã valoare, de 1002,9 mb.

În condiþiile predominãrii unui regim anticiclonic în sezonul rece, când activeazã anticiclonii termici continentali puternic dezvoltaþi (siberian ºi est-european) ºi a cãror dorsale se prelungesc peste Europa de Sud-Est, se înregistreazã cele mai ridicate valori ale presiunii atmosferice. Astfel, valoarea maximã absolutã s-a produs la data de 05.01.1993.

În situaþia în care se intensificã activitatea ciclonilor oceanici sau mediteraneeni, se produc cele mai coborâte valori ale presiunii atmosferice. Aºa se explicã producerea valorii minime absolute de 964,7 mb în data de 26.02.1989.

3.2 Regimul termic

Temperatura aerului reprezintã un parametru meteorologic foarte important pentru caracterizarea ºi încadrarea unei regiuni într-un anume tip climatic, alãturi de importanþa acordatã precipitaþiilor atmosferice.

Oscilaþiile anuale ale temperaturii sunt condiþionate de variaþiile anuale ale intensitãþii solare ºi ale radiaþiei terestre, în strânsã dependenþã de latitudinea locului.

Variaþiile temporare pot fi periodice (diurne ºi anuale) ºi neperiodice, sau întâmplãtoare. Variaþiile în spaþiu se manifestã atât pe orizontalã, cât ºi pe verticalã.

O caracteristicã a variaþiei diurne a temperaturii aerului este amplitudinea termicã zilnicã, adicã diferenþa dintre cea mai micã ºi cea mai mare valoare a temperaturiilor celor 24 de ore. Amplitudinea termicã diurnã este mai mare vara, când insolaþia este mai puternicã ºi înãlþimea Soarelui este mai ridicatã ºi este mai micã iarna, datoritã insolaþiei mai reduse ºi înãlþimii mai mici a Soarelui.

3.2.1 Variaþia anualã a temperaturii aerului.

Pentru analiza acestui element s-au folosit datele din intervalul 1961- 2002 (42 ani), perioadã pentru care existã ºir complet de date.În mersul anual al temperaturii aerului se constatã o valoare maximã vara ºi una minimã iarna, care se produc cu întârziere faþã de momentul solstiþiului emisferei respective datoritã inerþiei termice.

La staþia meteorologicã Sânnicolau Mare s-a calculat pentru intervalul analizat o medie multianualã de 10,7°C. Valoarea cea mai ridicatã, de 12,6°C, s-a înregistrat în anul 2000, considerat unul dintre cei mai calzi ani din ultimul secol.Anii deosebit de reci au fost : 1980 (9,5°C) ºi 1985 (9,5°C), remarcaþi la mai multe staþii meteorologice analizate.

Analiza valorilor extreme diurne, permit o caracterizare a zilelor ºi nopþilor respective din punct de vedere termic. Analiza valorilor de mai sus, scoate în evidenþã medii negative doar în luna ianuarie (-15°C), consideratã luna cea mai rece. De asemenea se constatã valori care depãºesc 21,0°C în lunile iulie (21,4°C), ºi august (21,1°C). La aceastã staþie, amplitudinea medie anualã este de 22,9°C, valoare relativ mare, specificã þinuturilor joase de câmpie. « mai multe referate din Geografie