Calistrat Hogas

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Calistrat Hogas

Conul Calistrat,dascal

Expozitia memoriala incepe cu camera din stanga si ne reaminteste profesia de dascal a „conului Calistrat“, prin obiecte specifice meseriei: catalog scolar, carnet de insemnari didactice, un volum de Cicero si o Iliada in limba franceza, o calimara pantecoasa, acte graitoare despre scolile la care a functionat si obiectele de invatamant predate. Intr-o alta vitrina se vad bastonul si sahul profesorului si instrumentele de care se servea in aventurile prin munti: pistol, box si busola. La vedere, se rasfata imensa manta si palaria cu borurile late. Exista numeroase fotocopii dupa manuscrisele sale, variante ale multor intamplari, exemplare din gazete si reviste contemporane, operele sale in diferite editii si monografiile care i-au fost dedicate.

Pe coridorul dintre camere, sub un imens tablou al scriitorului, s-a asezat un text de umor subtire, in care G. Ibraileanu i-a facut un portret de pomina, din care, partial, am citat si noi mai sus. In a doua incapere, conu’ Calistrat isi avea odaia de dormit, iar langa ea, un fel de cabinet de lucru, unde-si revedea insemnarile si gandurile si le aseza frumos in pagina. E aici o simplitate rustica: etajera pentru carti, un bust al sau, scaune, fotografia parintilor si a sotiei sale, casa natala de la Tecuci si alte scumpe suveniruri.

Profesorul carturar

Calistrat Hogas s-a nascut la Tecuci, in 1847. A facut liceul aici si facultatea la lasi. A fost profesor si director la mai multe scoli din tara. Ca scriitor, a debutat in gazete de provincie, dar s-a remarcat imediat ce a devenit colaborator la Viata Romaneasca. A scris putin. Doua carti anterioare au fost reunite intr-un singur volum: Pe drumuri de munte. Hogas a descoperit natura nu ca un primitiv subjugat de maretia ei salbatica, ci cu sufletul de carturar urban, care a frecventat literatura clasica a antichitatii si care, privind splendoarea panoramei, a interpretat-o subiectiv, dezvaluindu-ne nu numai „spectacolul... locurilor si al oamenilor, ci si spectacolul persoanei... spectacolul autorului”. (Vladimir Streinu).

Calatorul neobosit a inchis definitiv ochii la Roman(28 august 1917).Dorea sa se duca la Iasi pentru un control medical.A ajuns abia pana la Roman,oprindu-se la fiica sa Cleopatra,casatorita cu profesorul Silberg.Cazu precum un brad din sihla,cum a spus Sadoveanu.Ultimele cuvinte au fost:”Sidonie sa ma duci la Piatra!” .Ingropat intai la Roman,a fost mutat conform dorintei lui,la Piatra Neamt unde exista azi casa memoriala.Scolarii care i-au savurat cartile vin adesea in acest muzeu,plin de obiecte ale „pictorului muntilor Neamtului”.Hatrul scriitor parca e aici.Iata vestita sa pelerina de postav negru,palaria larga,bastonul si o scrumiera facuta din...copita cabalina a Pisicutei,iapa care l-a dus prin munti.

19 aprilie 1847: Se naºte la Tecuci (Jud. Galati), în familia preotului Gheorghe Dimitriu, cel pe care istoria literarã îl va eterniza sub numele de CALISTRAT HOGAª.
1855: Este înscris la ºcoala publicã, sub patronimicul Hogáº, din iniþiativa învãþãtorului, HogẠfiind porecla bunicului dinspre tatã.
1860-1869: Urmeazã Academia Mihãileanã, în generaþia lui A.D. Xenopol, Al. Lambrior, Vasile Conta, Gheorghe Panu ºi alþii de care îl leagã prietenii durabile. Dupã absolvirea liceului se înscrie la Facultatea de filozofie ºi litere, tot din Iaºi, "branºa literarã".
1869: În urma unui concurs, este numit profesor de "partea literarã" la gimnaziul comunal din Piatra Neamþ ºi, la foarte scurt timp - director.

17 ianuarie 1871: Se cãsãtoreºte cu fiica preotului Costache Gheorghiu din Piatra Neamþ, foarte tânãra ºi sfioasa Elena, cãreia scriitorul i se va adresa cu apelativul "Elencu".
1874: Debuteazã cu poezia "Legenda lãcrãmioarei" în nr. 5 al ziarului local Corespondenþia provincialã.
1878: Un conflict de proporþii cu autoritãþile locale care patronau gimnaziul îl determinã sã se mute doi ani la gimnaziul din Tecuci ºi un an la ªcoala normalã "Vasile Lupu" din Iaºi.
1881: Revine ca director ºi profesor la Piatra Neamþ. Devine un apropiat "amic" al lui I.L. Caragiale, aflat în perioada octombrie 1881 - martie1882 în judeþul Neamþ, ca revizor ºcolar.
1882: La 31 ianuarie i se naºte cel de-al ºaptelea copil, o fetiþã botezatã Sidonia.La 3 iulie C. Hogaº debuteazã ca prozator în revista localã Asachi, cu fragmente din ciclul Amintiri dintr-o cãlãtorie.

1886: Alt conflict cu autoritãþile locale, implicând ºi conotaþii de viaþã personalã, îl îndeamnã sã se transfere, ca profesor ºi director, la gimnaziul din Alexandria, refuzând oferta de a se stabili la Bucureºti.Deºi a mai existat ºi cel de-al optulea copil nãscut în familia scriitorului - Marioara, care a decedat timpuriu, Sidonia, rãmasã mezinã, îºi va însoþi tatãl, alãturi de mama ei, în detaºarea la Alexandria (Teleorman).
1891: Profesorul C. Hogaº se apropie de casã, stabilindu-se la Roman, unde se mutã ºi Sidonia.
1899: Întreaga familie, cu excepþia fiului Aetiu, care studiazã la Bucureºti, se mutã la Iaºi.
1907: Cunoscându-l pe G. Ibrãileanu, C. Hogaº se lasã convins ºi începe colaborarea la revista Viaþa Româneascã, din nr. 2 ("Floricica").

1912: La editura Viaþa Româneascã se începe tipãrirea primei ediþii a volumului Pe drumuri de munte de C. Hogaº. Tentativa nu se finalizeazã din cauza numeroaselor greºeli de tipar care trec neobservate corectorului: C. Hogaº însuºi.Profesorul C. Hogaº iese la pensie, dar continuã sã predea pânã la 40 de ore pe sãptãmânã.
1914: Se tipãreºte a doua ediþie a cãrþii Pe drumuri de munte la aceeaºi editurã. Stocul de carte, pregãtit pentru expediþie, se face scrum în timpul unui incendiu care mistuie tipografia.
1915: Scriitorul se mutã la Piatra Neamþ unde locuiau deja soþia ºi fiica Cecilia.
28 august 1917: Calistrat Hogaº se stinge din viaþã la Roman, în mijlocul nepoþilor pe care i-i dãruise fiica cea mare, Cleopatra Silberg. La împlinirea a 42 de zile, la 8 octombrie, este reînhumat la Piatra Neamþ.
1921: Apare prima ediþie pentru public a cãrþii Pe drumuri de munte în douã volume, cel de-al doilea, În Munþii Neamþului, este prefaþat de Mihail Sadoveanu.

1922: Lui Calistrat Hogaº, cãruia în 1915 îi fusese refuzat premiul Academiei de 5000 lei, "Adamachi", i se conferã postum cel dintâi premiu iniþiat de Societatea Scriitorilor Români, în baza raportului alcãtuit de Liviu Rebreanu.
12 iunie 1939: Rãmasã singura locatarã a fostei gospodãrii a familiei, Sidonia deschide spre vizitare o camerã amenajatã muzeal ºi îºi oferã serviciile de ghid autorizat tuturor celor care îi trec pragul. Moºtenind dragostea tatãlui pentru necuvântãtoare, Sidonia trãieºte înconjuratã de zeci de pisici pentru a cãror hranã îºi cheltuieºte aproape toate veniturile, în ceea ce o priveºte fiind o vegetarianã convinsã.

1967: Dupã ce funcþionase ca muzeograf la Casa memorialã "C. Hogaº" din Piatra Neamþ, Sidonia doneazã statului casa pãrinteascã pentru a fi restauratã ºi a se organiza aici un muzeu memorial. În douã rânduri oferã spre achiziþie Muzeului Judeþean de Istorie obiectele ºi manuscrisele care alcãtuiesc astãzi fondul muzeistic majoritar existent în expoziþia memorialã.
19 aprilie 1976: Se stinge din viaþã la Piatra Neamþ, în vârstã de 94 de ani, Domniºoara Sidonia C. Hogaº, în chiar ziua de naºtere a ilustrului ei tatã. Prin grija nepoatei surorii sale, d-na Elena Zbanþ, este înmormântatã la cimitirul "Eternitatea", împreunã cu urna fratelui ei incinerat, Aetiu Hogaº (28 oct. 1880 - 26 oct. 1941,) « mai multe referate din Romana