Calatori straini despre Tarile Romane

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Calatori straini despre Tarile Romane

"Toate cladirile din Valahia sunt acoperite cu sindrila, nefiind obiceiul tiglelor. Intre alte biserici din Bucuresti, se afla trei pe culmea unui deal: biserica si manastirea Mitropoliei, bisericile Radu Voda si Mihai Voda. Doua hanuri mari si frumoase sunt demne de vazut in Bucuresti. Hanul e un loc inconjurat cu ziduri facut dupa modelul marilor manastiri catolice.

Iar imprejur sunt dugheni boltite, de aparare contra focului si tinute de negustori crestini sau turci, cari platesc o chirie lunara intendentului, care are si insarcinarea sa incuie, sara, portile hanului pentru siguranta marfurilor. Primul han poarta numele fondatorului Serban Voda, iar veniturile sale sunt daruite manastirii Cotrocenilor, zidita de acelasi ctitor, la o mila si jumatate de Bucuresti. Al doilea e hanul Sf. Gheorghe, zidit de Principele Brancoveanu, avand la mijloc o foarte frumoasa biserica, purtand acelasi nume, iar veniturile hanului sunt daruite Patriarhiei din Ierusalim."

"Imbracamintea valahilor e aceiasi ca si a turcilor, exceptand caciula in forma poloneza, adica avand in jurul ei o banda din blana de astrahan, de 4 degete latime, ce se importa din Rusia, iar cele mai scumpe sunt purtate de boieri. Boierii de rangul intai poarta in loc de astrahan, samur. Locuitorii tarii poarta parul scurt in schimb preotii si calugarii il poarta lung, dupa datinele Bisericii Ortodoxe.

Majoritatea valahilor poarta barba, ca si celelalte popoare orientale, iar altii poarta numai musteti; imbracamintea femeilor e un amestec de moda greceasca si turceasca, fara fata acoperita. Cele maritate isi acopera capul a doua zi dupa nunta cu o marama alba adusa in jurul barbiei, si legata la spate in 2 cozi lungi atarnate. Fete le isi gatesc capul cu parul propriu impletit in cosita, din care apoi formeaza un coc prins ii ace. In zile de sarbatoare se gatesc cu haine bogate si juvaieruri scumpe, cu salbe de aur de diferite marimi, pana la valoarea de 10 galbeni.

Fetele mai sarace poarta salbe de argint dupa punga lor. Jupanesele se plimba in oras in radvane trase de cate doi cai, cu valtrapuri de culoare verde sau albastra, dar nici odata rosie, culoare rezervata numai familiei domnitorului. Boierii umbla in oras calare, insotiti de un alai de slugi dupa demnitatea ce ocupa, iar la intrarea in curtea palatului, inainte de a sui scara isi scot ghetele, punand in picioare niste pantofi, numiti turceste papuci, acelasi obicei respectuos se intrebuinteaza la vizitele intre boieri.

Daca vizitatorul e supusul unei natiuni orientale, i se ofera loc de sedere la capatul divanului, loc de cinste, unde se aseaza cu picioarele incrucisate sub el, dupa obiceiul oriental si cu spatele rezemat de perne, care sunt insirate de - a lungul peretelui, in toata lungimea divanului care nu e miscator, ci fixat de perete. Patul nu se desface de cat noaptea, pentru dormit; saltelele umplute cu bumbac si plapumele, sunt stranse infoiat si indoite la capete, formand o masa patrata si inalta, si acoperita cu un cearsaf alb si subtire, cu flori de matase si terminata apoi cu perne din aceiasi panza.

Fiecare odaie are cate un camin, care se numeste ii limba valaha soba, cu o portita ovala prin care se baga lemnele si o iesire pentru fum, iar partea inferioara transmite caldura prin una sau 2 coloane patrate sau rotunde, lucrate cu stuh, si care incalzesc odaia. Tapiterii sau alte ornamente nu se vad in casele din Valahia, decat doar vre-o icoana incadrata si atarnata intr-un loc inalt, pe postav de Damasc sau brocard. Odaia de mancare se numeste casa mare. Casele boieresti insa au si terase spre gradini, unde se ia masa in timpul verii, la racoare.

Mesele lor sunt foarte imbelsugate, dar mancarurile nu sunt bine gatite si ceea ce e mai rau, e ca sunt servite destul de reci, caci in Valahia bucatariile sunt in fundul curtilor si deci departe de casa. Dupa masa toata lumea se intoarce in odaia unde s-a servit vutca, si acolo isi spala din nou manile si gura. Dupa spalat se aduc cafele, unii mai beau inainte un pahar cu vin, iar narghileaua e oferita odata cu cafeaua, in sfarsit boierii isi pun antereele si, dupa multumirile cuvenite, incaleca fiecare si se intorc acasa pentru somnul de dupa masa, obicei ce exista nu numai in zilele lungi de vara ci si in cele de iarna."
« mai multe referate din Istorie