Bulbul rahidian

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Bulbul rahidian

Pe fata anterioara este santul median ventral pe laturile caruia sunt doua cordoane numite piramide bulbare (pyramidum medullae oblongata), care se gasesc in continuarea cordoanelor ventrale ale maduvei. Ele sunt mai groase in partea craniala a bulbului si mai subtiri in partea lui caudala. Pe partea laterala a fiecarei piramide este santul colateral ventral. Pe partile laterale ale bulbului, lateral de santul colateral ventral, sunt cordoanele laterale ale bulbului (funiculi laterale medullae oblongata) marginite posterior de santul colateral dorsal.

Fiecare cordon lateral se termina cranial printr-o umflatura ovala cu axul mare dispus longitudinal, care se numeste oliva bulbara.
Pe fata posterioara, bulbul prezinta santul median dorsal. Pe laturile lui sunt cordoanele formate de fasciculele lui Goll (gracilis) si Burdach (cuneatus), separate prin santul intermediar dorsal. In partea caudala a bulbului ele au aceeasi dispozitie ca in maduva.
In jumatatea craniala a bulbului, cordoanele formate din fasciculele lui Goll si Burdach se departeaza de linia mediana orientandu-se oblic in sus si lateral si determinand in prelungirea canalului ependimar formarea unei cavitati care se numeste ventriculul al IV-lea (ventriculus quartus).

De la acest nivel, fasciculul lui Burdach se continua cu o formatiune care se numeste corpul restiform (corpus restiforme) cu pedunculul cerebelos inferior, iar fasciculul lui Goll se continua cu o formatiune numita piramida posterioara.Structura bulbului rahidian are doua caracteristici: existenta ventriculului al IV-lea si dispozitia celor doua feluri de substante. In interiorul bulbului rahidian, canalul ependimar se largeste mult si formeaza partea bulbara a ventriculului al IV-lea, ventricul ce este o cavitate asezata intre bulb, punte si creierul mic; el are o forma rombica - de aceea se mai numeste fosa romboidala.

Partea bulbara are forma unui triunghi cu baza in sus. Ventriculul al IV-lea este situat in partea dorsala a bulbului, iar masa de substanta nervoasa formeaza planseul (podeaua) lui, pe care se observa un sant longitudinal numit fisura mediana posterioara (fissura mediana medullae oblongata), de la care pornesc in ambele parti niste dungi numite strii medulare (striae medullares). Fisura mediana posterioara impreuna cu striile medulare poarta numele de calamus scriptorius. Ventriculul al IV-lea este acoperit dorsal, in portiunea bulbara, cu o membrana epiteliala foarte subtire. « mai multe referate din Biologie