Bucovina de aur

2x puncte

categorie: Geografie

nota: 6.43

nivel: Liceu

Aflata in partea de est a Romaniei, Moldova coboara in trepte de la apus la rasarit: incepand din munti (Carpatii de Rasarit), trecand de dealuri (Dealurile Subcarpatice) si sfarsindu-se in albia Prutului dupa ce a traversat Platoul Moldovean.

Peisajul montan seamana cu cel din Elvetia. Deosebit de impresionante sunt Cheile Bicazului, Cheile Zabalei, Cheile Zugrenilor, asa numitele[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Bucovina de aur

Aflata in partea de est a Romaniei, Moldova coboara in trepte de la apus la rasarit: incepand din munti (Carpatii de Rasarit), trecand de dealuri (Dealurile Subcarpatice) si sfarsindu-se in albia Prutului dupa ce a traversat Platoul Moldovean.

Peisajul montan seamana cu cel din Elvetia. Deosebit de impresionante sunt Cheile Bicazului, Cheile Zabalei, Cheile Zugrenilor, asa numitele "pietre ale dacilor" roci slefuite cu alura de oameni si animale (in masivele Rarau, Obcine, Ceahlau etc), cascade cum sunt: Duduitoarea, Putna s.a. Existenta a numeroase lacuri de acumulare mari, pentru hidrocentrale cum sunt cele de pe raurile: Bistrita, Siret, Uz, ca si a unor exotice lacuri naturale cum sunt: Lacul Rosu- format prin alunecare de teren sau Ocna Sugatag format pe un masiv de sare ofera largi posibilitati pentru sporturi nautice, pescuit, odihna si tratament.

Izvoarele minerale si termale adauga valente suplimentare unor statiuni balneare si de odihna ca: Vatra Dornei, Poiana Negrii, Slanic Moldova, Vama, Strunga, Bicaz, Targu Ocna, Baltatesti, Oglinzi, Campulung Moldovenesc, Durau, Izvoru Muntelui, Targu Ocna, Soveja.

Regiunea este foarte bogata in biserici si manastiri decorate pe peretii exteriori cu fresce, unice in lume (in 1975 Uniunea Internationala a Jurnalistilor si scriitorilor de turism au acordat manastirilor Bucovinei premiul "Pomme d'Or"). Dintre acestea amintim: Voronet, Moldovita, Sucevita, Arbore, Humor datand din secolele XV-XVI.

În partea de nord-est a ţării, la graniţa cu ţinutul Herţei (Ucraina), se întinde Ţara de Sus a Moldovei. Către Evul Mediu existau aici aşezări stabile, bine rânduite (Baia-1335, Siret-1340, Rădăuţi-1350), iar în jurul anilor 1360 a luat fiinţă statul român independent Moldova de sub conducerea voievodului Bogdan.
Erau vremuri tulburi, măcinate de controverse interne, inclusiv religioase, catolicismul încercând să se infiltreze, era vremea permanentelor atacuri ale tătarilor de la răsărit şi, curând, ale Imperiului Otoman de la miazăzi. Printre măsurile luate de primii voievozi români, firesc, s-au înscris ridicarea de fortificaţii (Siret, Suceava) şi de lăcaşuri ortodoxe (Siret, Rădăuţi, Baia, Botoşani, Suceava). Şi din acest punct de vedere, strălucitoare s-a dovedit epoca domnitorilor Ştefan cel Mare - Petru Rareş - Alexandru Lăpuşneanu, urmaţi de Movileşti (1466-1600), când Bucovina a fost împodobită cu biserici şi mănăstiri fortificate care-i fac astăzi faima, păstrându-se, nesperat, în condiţii excelente. Construcţii ale secolului XV şi altele din veacul al XVI-lea au primit după 1530 un impresionant veşmânt de frescă exterioară la iniţiativa domnitorului Petru Rareş, a mitropolitului Grigorie Roşca, a boierilor Arbore şi Movileşti, frescă parietală de mare originalitate a temelor, puritate a desenului, precizie a detaliilor de influenţă locală, rafinament cromatic, ansamblu de pictură şi arhitectură de o valoare artistică excepţională. "Mai presus de toate câte pot fi văzute în Moldova - considera Josef Strzygowski - sunt curioasele biserici care prin policromia faţadelor se pot compara cu biserica San Marco din Veneţia sau cu Domul din Orvieto ... ceva asemănător nu ne oferă o a doua ţară din lume". Fresca, "cea mai îndrăzneaţă şi mai dificilă dintre tehnicile picturii" (Michelangelo), îmbracă pereţii exteriori ai bisericilor asemeni unei "... cărţi deschise cu conţinut biblic" (Carola Giedion-Welcker), Capela Sixtină cu faţa spre lume ce "... ar trebui timp de luni întregi cercetată cu o atenţie pasionată" (Nicolae Iorga). Numind Judecata de Apoi de la Voroneţ, Petru Comarnescu preciza: "... nicăieri această temă, frecventă în Orient ca şi în Occident, nu are atâta bogăţie de scene şi o atât de îndemânatică şi dramatică înlănţuire, nici la Camposanto din Pisa, nici la Padova unde Giotto a pictat-o pe la 1305 în capela familiei Scroveni, nici la celelalte biserici din ţară".
Celebrul de acum albastru de Voroneţ ca şi verdele-roşu al Suceviţei, galbenul Moldoviţei, verdele Arborelui, roşul Humorului fac actul de bravură al picturii cu care zugravii au avut temeritatea să înfrunte firea, o natură ce parcă "... întreţine anume peisajul pentru a asigura un cadru corespunzător înfăptuirii omului", cum avansa dr. André Lwoff, laureat al Premiului Nobel, continuând: "totul este atât de armonios că te dispune la o meditaţie ce-ţi dă impulsuri optimiste... În pridvorul fiecărui lăcaş din arhipelagul mânăstiresc, în Ţara de Sus cunoşti şi trăieşti împlinirea sentimentului liniştii...".
Puternice nuclee de cultură şi creaţie artistică de la începuturile existentei lor, lăcaşurile Bucovinei îşi continuă menirea prin grija restauratorilor şi a obştilor călugăreşti ce le gospodăresc. Este şi motivul pentru care frescele exterioare ale bisericilor Humor (1535), Moldoviţa (1537), Arbore (1541), Voroneţ (1547), Suceviţa (1596), arhitectura şi pictura mănăstirilor Putna, Dragomirna, Râşca, Slatina, ale bisericilor Pătrăuţi, Bălineşti, Probota, Bogdana, bogatele muzee de artă medievală, frumuseţea peisajului şi a creaţiei artistice populare (arhitectură, port, datini), au concurat la decernarea distincţiei Mărul de Aur (Pomme d'Or) Bucovinei de către Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism (FIJET), au deteminat înscrierea tezaurului bucovinean în catalogul UNESCO Mari monumente ale lumii.
Rămâne vie opera emeriţilor creatori în majoritate necunoscuţi, suma credinţei, curajului şi modestiei lor care configurează geniul.
Manastirea Putna

Biserica manastirii Putna, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" este prima dintre ctitoriile lui Stefan cel Mare. Lucrarile de constructie a manastirii ce urma sa fie necropola domneasca, au inceput la 10 iulie 1466 si s-au incheiat in 1469, iar in 1481 erau finalizate fortificatiile de incinta.
Lacasul a avut mult de suferit, de-a lungul timpului, din cauza unui puternic incendiu, pradat in doua randuri de cazaci, apoi de polonezi. Puternicul cutremur din 1739 a contribuit si mai mult la ruinarea manastirii.
Biserica necropola din mijlocul incintei are dimensiuni neobisnuit de mari pentru acea vreme. Zidurile sunt din piatra bruta legata cu mortar, sprijinite de 12 contraforti.
Turla este inalta si bine proportionata, cu tamburul in stil baroc, pe o baza stelara, impodobita cu coloane rasucite si capitaluri corintice.
In pronaos se afla mormintele lui Bogdan al III - lea mort la 1517, a surorii acestuia Maria (m.1518), al Mariei, sotia lui Petru Rares (m.1529) si al lui Stefanita Voda (m.1527).
In partea de sud a gropnitei, se afla mormantul lui Stefan cel Mare, acoperit cu un baldachin din marmura alba. Sarcofagul are minunate motive ornamentale de o inalta valoare artistica. Piatra tombala, din marmura alba, are o bordura exterioara realizata dintr-o impletitura de frunze de stejar, urmata de o pisanie.
Langa mormantul domnitorului, se afla cel al sotiei sale Maria Voichita, decedata in 1511. In partea de nord a gropnitei se afla mormantul Mariei de Mangop, cea de a doua sotie a domnitorului (m.1476) si al fiilor marelui domnitor, Bogdan si Petru.
Asezamantul de la Putna si-a castigat un binemeritat renume si datorita inestimabilelor valori artistice (broderii, tesaturi, manuscrise impodobite si ferecate in aur si argint, icoane, obiecte de cult), care se gasesc in muzeul amenajat in incinta manastirii.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.