Bucovina

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Bucovina

Sunt usor accesibile pe drumrile:
- E576 de la Vatra Dornei la Suceava care urmareste conturul sudic, traverseaza Pasul Mestecanis si localitatile Campulung Moldovenesc si Gura Humorului,
-DN17A traverseaza Obcina Feredeului prin Pasul Trei Movile( Curmatura Boului) 1040m.si Obcina Mare prin Pasul Ciumarna 1100m., cat si localitatile Vatra Moldovitei si Sucevita.

1. Dezvoltarea economica a zonei
Obcinele Bucovinei participa cu o pondere insemnata la dezvoltarea economica a judetului Suceava, iar unele din produsele sale sunt solicitate de intreaga tara sau sunt exportate.

1.1. Impactul industriei asupra activitatii de turism
Industria de exploatere i prelucrare a lemnului
Fiind o zona cu un bogat fond forestier, un rol important in ramurile industrei il ocupa industria de exploatare si prelucrare a lemnului. Exista numeroase unitati modernizate de exploatare a lemnului la Radauti, Campulung , Falticeni, Vatra Dornei.Cea mai importanta fabrica de mobila este "Mobila Radauti" S.A., "Montana" de la Campulung, S.C."Dumbrava" S.A.Falticeni. Fabricile de cherestea sunt "Good Wood" S.R.L. (Gura Humorului), "MoldSilva" S.A.(Suceava), "Romanel Universal Company" S.A. (Vatra Dornei).

Padurile constituie bogatia de baza ("aurul verde") al regiunii, iar exploaterea si industrializarea lemnului este o preocupare de baza a locuitorilor. Padurea ofera si o cantitate importanta de fructe de padure (zmeura, fragi, mure, merisoare) si ciuperci ce sunt colectate si trimise spre valorificare in unitatile industriei alimentare din tara, in special cele de la Falticeni si Suceava.

Rasina, cetina, conurile de brad sunt valorificate in industria colorantilor, in industria farmaceutica sau sunt livrate la export.
Pajistile au favorizat cresterea animalelor, activitate in care este antrenata o mare parte a populatiei locale.Datorita conditiilor climaterice necorespunzutoare, cultura plantelor nu este prea dezvoltata. Cu exceptia cartofului, celelalte produse sunt insuficiente pentru consumul local. Se cultiva cu precadere cartoful, plantele furajere (trifoi, lucerna) si discontinuu pe vaile largi secara, orzul, porumbul, graul.

Pomii fructiferi patrund si mai adanc pe vaile obcinelor (mai ales marul si prunul), dar numai in interiorul si vecinatatea asezarilor.
Intinderea si repartizarea fondului forestier al zonei, conditiile naturale favorabile faunei cinegetice asigura cel mai valoros fond de vanat din tara, ce constituie totodata o bogatie naturala de interes national. Animalele salbatice sunt valorificate in industria alimentara, in industria incaltamintei si marochinariei sau ca piese de muzeu.

Drumurile publice din zona totalizeaza 2150 km si sunt formate din drumuri nationale si internationale (460 km), drumuri modernizate (620 km), drumuri judetene comunale (1070 km).Reteaua feroviara are o lungime de peste 500 km, fiind formata din linii de cale ferata normala si ingusta.

Cele mai importante cai ferate se afla pe Valea Moldovei si fac legatura intre Moldova si Transilvania. Calea ferata ingusta patrunde in munte pana la Putna si Moldovita.O linie aeriana leaga zona cu capitala tarii, beneficiind de un aeroport amplasat in comuna Salcia de langa Suceava.In ceea ce priveste telecomunicatiile ele sunt asigurate de un sistem modern de posta, telegraf, telefon, radio si televiziune. « mai multe referate din Geografie