Boala Varooza la albine

7x puncte

categorie: Medicina

nota: 10.00

nivel: Facultate

Cea mai simpla metoda de a afla numarul de acarieni prezenti in stup este controlul fundului antivarroa.
In tava se va pune hartia de control, iar dupa zece zile se vor numara parazitii cazuti dupa moartea naturala. Cifra obtinuta se va inmulti cu 120. Astfel se va obtine cu aproximatie numarul acarienilor de varroa intr-un stup controlat. (Dr. Ralph Buchler, Kirchain, 5-7, octombrie 2001)<[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Boala Varooza la albine

Cea mai simpla metoda de a afla numarul de acarieni prezenti in stup este controlul fundului antivarroa.
In tava se va pune hartia de control, iar dupa zece zile se vor numara parazitii cazuti dupa moartea naturala. Cifra obtinuta se va inmulti cu 120. Astfel se va obtine cu aproximatie numarul acarienilor de varroa intr-un stup controlat. (Dr. Ralph Buchler, Kirchain, 5-7, octombrie 2001)

Pentru a evita urmarile tragice asupra albinelor, apicultorul trebuie sa estimeze la timp puterea atacului acarienilor, cu mult timp inainte de inmultirea parazitilor sau de aparitia primelor albine afectate. Cu patru sau sase saptamani inainte de oprirea ouatului, numarul de varroa moarte natural nu trebuie sa depaseasca cinci bucati/zi. (Dr. Ralph Buchler, Kirchain, 14-15, decembrie 2002).
Varro jacobsoni, acarian din fam. Varroidae, are corpul turtit dorso-ventral, oval, de culoare maro, usor convex, aparatul bucal mai dezvoltat la femele, este adaptat pentru intepat si supt, iar al masculilor este rudimentar, ceea ce a condus la ipoteza ca ei nu se hranesc. Femela are dimensiuni de 1-1.7/1.5-1.9 mm, iar masculul de 0.8-0.9/0.7-0.9 mm .

Formele preimaginale si masculii nu parasesc celulele fagurilor, ci numai femelele, care au mobilitate rapida, atingand pana la 1.8 mm/s. Femelele ovipare patrund in celulele cu larve,inainte de capacire, si isi depun ouale pe corpul acestora, mai ales pe invelisul nimfei. O femela depune pana la 6 oua intr-o celula de lucratoare si pina la 7-8 intr-una de trintor. Ouale nefecundate produc numai masculi. Femelele se hranesc cu hemolimfa. Ciclul vital intregral se desfasoara in 7 zile si jumatate, pentru femela si pentru mascul in 5-6 zile, astfel embriogeneza dureaza 24 de ore, dupa 48 de ore larva naparleste devenint protonimfa. Aceasta in 48 ore devine deutonimfa(diferentiata sexual ) si apoi adult.

Dupa fecundare, care are loc in celule, masculii mor. Uneori femelele reiau ciclul partenogenetic. Ontogeneza si reproductia varroei este stimulata si de hormonul juvenil al gazdei. Faza activa si ponta se realizeaza in sezonul cald. Raspandirea in stupina se face prin femele, care fecundate, rezista peste iarna. Longevitatea, mai mare a femelelor, rar ajungind la 3 luni, conditionata de factori diversi, probabil asigura viata de la un an la altul. Cele hranite ramin mai vulnerabile la regim termic ridicat la peste 35 ēC si uscaciune ( 10 % UR ), mor in 24 de ore, la 35 ēC si 50 % UR mor in 3 zile, la 28 ēC cu 85 % UR in 9 zile. Contaminarea se face, in coloniile sanatoase, prin furtisag, schimbul fagurilor cu puiet infestat .
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Medicina

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.