Baza materiala specifica alpinismului

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Baza materiala specifica alpinismului

Poligoanele de alpinism organizate in incinta cluburilor se intrebuinteaza pentru insusirea si formarea deprinderilor de baza in folosirea materialelor specifice de alpinism si in exersarea unor procedee si actiuni simple, pe distante si inaltimi scurte (catarare libera, rapel, catarare artificiala, traversare). Ele sunt amenajate dintr-un perete de dimensiunile 10-15 X 10-15 X 1-2 m, construit din piatra, nisip si ciment, prevazut cu prize, asperitati, hornuri, fisuri, platforme, surplombe, balustrade si brine. Aceste poligoane sunt utilizate in special in etapa initierii in tehnica alpinismului.

POLIGOANE DE ALPINISM ORGANIZATE IN MUNTI
Poligoanele de alpinism organizate in munti reprezinta portiuni de teren muntos-stincos-impadurit prevazute cu chei, stinci, vai cu pereti stincosi si abrupti, cu inaltimi si deschideri variabile, amenajate special pentru executarea exercitiilor practice de alpinism.Amenajarile trebuie sa asigure conditii optime de pregatire alpinistica intensiva si de securitate deplina a celor care se pregatesc.

Poligoanele de alpinism organizate in munti sunt dotate cu:
-- un punct central de conducere-observare si de prim-ajutor asigurat cu mijloace de transmisiuni, semnalizare, observare si de salvare;
-- surse de apa potabila;
-- drumuri si poteci de patrundere;
-- platouri pentru adunarea echipelor;
-- adaposturi naturale pentru personal si materiale (umbrare, baraci, corturi, pesteri, grote etc.);
-- sectoare de pregatire cu un numar variabil de directii (ateliere) de catarare libera, artificiala, coborire libera si in rapel, traversare pe funicular, pe balustrada si prin pendulare, prevazute fiecare cu puncte de conducere, observare si semnalizare, de prim-ajutor si aprovizionare cu materiale si echipament specific.

Punctele de conducere de sector si atelierele izolate se asigura cu mijloacele de transmisiuni, semnalizare, observare si de prim-ajutor.
MATERIALE, SPECIFICE DE ALPINISM SI ECHIPAMENT DE MUNTE
Fig. 1. Fringhia de alpinism si diferite modalitati de impachetare a acesteiaFringhia (coarda) de alpinism (fig. 1) este cel mai important material specific de alpinism din inzestrare. Se intrebuinteaza atat vara, cat si iarna si trebuie sa fie rezistenta la socuri si caderi, sa aiba greutate si volum mic.

Pina in urma cu 50-60 de ani corzile au fost confectionate din cinepa, in, coaja de tei si cinepa de Manila. Ulterior, datorita dezvoltarii industriei chimice, aceste materiale au fost inlocuite cu fibrele sintetice.Fringhia (coarda) de alpinism se foloseste la catararile de toate tipurile, rapel, traversari, asigurari si autoasigurari, tractionarea saniutelor universale, actiunile de salvare, precum si la ridicarea materialelor pe stinci.

Ea se fabrica din relon (sau alte fibre), cu diametrul cuprins intre 9 si 12 mm si trebuie sa fie:
-- usoara si flexibila;
-- confectionata din fibre continue (toroane) pe toata lungimea, ceea ce determina cresterea rezistentei de intindere;
-- foarte elastica pentru a amortiza socurile;

-- nehidroscopica, asadar "nedornica" de apa, pentru a-si pastra flexibilitatea chiar pe vreme umeda sau ger;
-- rezistenta la temperaturi de pina la +100�C si sa nu se topeasca la temperaturi de pina la 150�C;
-- imuna la actiunea unor substante chimice;
-- durabila la contactul cu marginile ascutite ale stincilor, obiectelor metalice taioase etc.

Materialul din care se realizeaza fringhiile imbatrineste, pierzindu-si calitatile, dupa aproximativ 500-600 de zile de la fabricare, corespunzator reducindu-li-se la jumatate rezistenta la socuri si tractionare.Fringhiile de alpinism se confectioneaza cu lungimi cuprinse intre 40 si 80 m (prin comenzi speciale se pot realiza corzi cu lungimi mult mai mari), avind in interior un numar variabil de toroane simple sau rasucite, toate acoperite intr-o camasa impletita, in care sunt tesute fire de control, de culori diferite. In momentul in care toroanele, camasa protectoare si firele de control prezinta un grad avansat de uzura fringhiile respective nu se mai folosesc la catarari, traversari sau rapel.
« mai multe referate din Geografie