Basmul si realitatea

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Basmul si realitatea

Tr�s�turile umane ale ��ranului-tat� �n ipostaz� pedagogic� �l apropie foarte mult de realitate, iar limbajul s�u este tipic humule�tean, cu pilde �i proverbe populare („lac de-ar fi, broa�te sunt destule”, „ei, draagul tatei, a�a-i c� s-a �mplinit vorba ceea: ap�r�-m� de g�ini, c� de c�ini nu m� tem”).
Calul fermecat este „omul din umbr�”, prietenul cel mai bun al lui Harap-Alb. Pe picior de egalitate cu el, �l laud� �i �l dojene�te, reprezent�nd pilonul de sus�inere, reperul lui.

Cea mai reu�it� oglindire dintr-un plan �n altul este sp�nul. El �ntruchipeaz� for�a r�ului �n basm. Om r�u prin na�tere, viclean, nu se d� �n l�turi s� p�c�leasc� tineri naivi. Impostor �i grosolan, se comport� ca un st�p�n tiran, consider�nd c� oamenii cu statuturi joase trebuie asupri�i �i mai tare pentru a nu se r�zvr�ti. Insolent �i infatuat, nu se sfie�te s�-i cear� �mp�ratului r�nduirea rapid� a succesiunii. Sp�nul reprezint� in realitate scursura societ��ii, omul ajuns bogat prin vicle�ug �i prin minciuni, pe care nu-l respect� nimeni, de�i to�i �i �tiu de fric�.

O reflectare sublim� este acea a lui Harap-Alb, care, potrivit esen�ei sale umane, este sortit s� cad� pentru ca mai apoi s� se �n�l�e mai sus. De�i �nzestrat cu importante calit��i, are sl�biciuni omene�ti, momente de triste�e �i de disperare sau de satisfac�ie. Principiul basmului, cred eu, este cel al destinului. Povestea omului. Protagonistul, ca �i �n via�a real�, trebuie s� treac� prin ni�te etape fire�ti: na�tere, cunoa�tere, autocunoa�tere, afirmare, moarte. Na�terea �i moartea sunt iminente, iar ceea ce le desparte te define�te ca om. Probele imprevizibile, majoritatea absurde, la care a fost supus pe parcursul desf�ur�rii ac�iunii au avut rolul de a-l defini ca b�rbat �i ca lider.

Ajutorul primit �n basm poate fi corelat cu miraculosul ajutor divin din via�a real�, chiar dac� nu se prezint� �n aceast� form�. Episodul c�l�toriei este un necontenit prilej de ini�iere. Harap-Alb �i dezvolt� capacitatea de a discerne, de a-�i alege prieteni loiali, �nva�� s� se fereasc� de pericole, cunoa�te dragostea, trece prin ritualul pe�itului (�nso�irea mirelui de un alai de tineri, osp��ul oferit de gazd�), pentru ca mai apoi s� lupte pentru ceea ce �i dore�te �i �i apar�ine de drept.

Fata �mp�ratului Ro�u, neasemuit de frumoas�, este reflexia Ilenei Cos�nzene din miturile populare. Creang� transpune idila pastoral� �n basm, contur�nd ideea potrivit c�reia Harap-Alb, fl�c�u humule�tean, o vede pe ea, fata de la �ar�, fumoas�, neast�mp�rat� �i se �ndr�goste�te iremediabil. Ca orice bun� so�ie din realitate, ea poate prevede nenoricirea ce �l a�teapt� pe alesul ei �i �l salveaz� cu ni�te ingrediente magice numai de ea �tiute. �l �nvie �i �i dezv�luie adev�rata identitate, fiindu-i al�turi �i la bine �i la r�u.
�n final, nunta, tain� religioas�, se des�v�r�e�te ca pecetluire a iubirii, ca simbol a tot ce e bun pe lume �i ca restabilire a echilibrului cosmic, exact ca �n realitate. « mai multe referate din Romana