Basmul Povestea lui Harap-AIb

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Basmul Povestea lui Harap-AIb

Semnificatia titlului "Harap-AIb" reiese din scena in care spanul il pacaleste pe fiul craiului sa intre in flntana: "Fiul craiului, boboc in felul sau la trebi de aieste, se potriveste Spanului si se baga in fantana, fara sa-l trasneasca prin minte ce i se poate intampla". Naiv, lipsit de experienta si excesiv de credul, fiul craiului isi schimba statutul din nepot al imparatului Verde in acela de sluga a Spanului: "D-acum inainte sa stii ca te cheama Harap-AIb, aista ti-i numele, si altul nu." Numele lui are sensul de "rob alb", deoarece "harap" inseamna "negru, rob".

Devenit sluga spanului, isi asuma si numele de Harap-AIb, dovedind in acelasi timp loialitate si credinta fata de stapanul sau, intrucat jurase pe palos. El devine robul-tigan, desi era alb, nedumerind astfel chiar pe unchiul sau, imparatul Verde, precum si pe fetele acestuia, care simt pentru el o simpatie spontana. Cu toate acestea, flacaul nu-si incalca" juramantul facut spanului, isi respects cuvantul dat, rod al unei solide educatii capatate in copilarie, de a fi integru si demn, capabil sa-si asume vinovatia, cu toate urmarile ce decurg din faptul ca nu urmase sfatul tatalui.

Constructia si momentele subiectului
Subiectul este simplu, specific basmelor populare, cu eroi si motive populare, iar ca modalitate narativa, inceputul este reprezentat de formula initiala tipica" oricarui basm: "Amu cica era odata intr-o tara". "Povestea lui Harap-AIb" este insa un basm cult, deoarece are autor cunoscut, Ion Creanga, perspectiva narativa fiind aceea de narator omniscient. Naratiunea la persoana a III-a imbina supranaturalul cu realul, armonizand eroii fabulosi cu personajele taranesti din Humulestiul natal al autorului. Actiunea are la baza conflictul dintre forfele binelui si ale raului, dintre adevar si minciuna, iar deznodamantul consta totdeauna in triumful valorilor pozitive asupra celor negative.

Expozitiunea relateaza faptele ce se petrec intr-un tinut indepartat, peste mari si tari, la capatul lumii, in timp mitic. Asadar, relatiile temporale si spatiale se definesc prin evocarea timpului fabulos cronologic si a spatiului imaginar nesfarsit: "Amu cica era odata intr-o tara" un crai care avea trei feciori si un singur "frate mai mare, care era imparat intr-o tara mai indepartata", pe nume Verde imparat. Cei doi frati nu se vazusera de multa vreme, iar verii nu se cunoscusera intre ei, pentru ca imparatia fratelui mai mare era "tocmai la o margine a pamantului". iar fratele mai mic traia "la alta margine". In acest cadru spatio-temporal mitic se deruleaza - intr-o inlantuire cronologica - intamplarile reale si fabuloase la care participa personajele basmului.

Verde Imparat ii cere fratelui sau, craiul, sa-i trimita "grabnic pe cel mai vrednic" si viteaz dintre fiii sai, ca sa-i urmeze la tron, intrucat el avea numai fete. Ca sa-i puna la incercare, pentru a vedea care dintre feciori "se simte destoinic a imparati peste o tara asa de mare si bogata ca aceea", craiul se imbraca intr-o piele de urs si se ascunde sub un pod. Cei doi fii mai mari se sperie de urs si se intorc rusinati la curtea craiului, care este dezamagit de neputinta lor si rosteste moralizator: "nici tu nu esti de imparat, nici imparatia pentru tine", ceea ce evidentiaza elementele reale ale basmului.
Mezinul, impresionat de amaraciunea tatalui, se duce in gradina "sa planga in inima sa".

Deodata, "o baba garbova de batranete" ii cere de pomana, apoi il sfatuieste sa ceara tatalui sau "calul, armele si hainele cu care a fost el mire", desi hainele sunt "vechi si ponosite", iar "armele ruginite" si sa puna o tava cu jaratic in mijlocul hergheliei ca sa aleaga acel cal care va veni "la jaratic sa manance". Urmand intocmai sfaturile babei, (calauzirea flacaului catre pretuirea si respectarea traditiilor stramosesti), voinicul pleaca la drum, luand carte din partea tatalui si, prin dreptul podului, "numai iaca ii iesa si lui ursul inainte".

Trece cu bine de aceasta prima proba, primeste binecuvantarea parintelui sau si pielea de urs in dar, apoi sfatul ca in calatoria lui sa se fereasca "de omul ros, iara mai ales de cel span", sa nu cumva sa aiba de-a face cu ei. Ca trasaturi ale basmului, sunt prezente aici formule initiale tipice si cifra magica trei, care face posibila depasirea primei probe de catre eroul principal. « mai multe referate din Romana