Banatul apusean

1x punct

categorie: Geografie

nota: 9.12

nivel: Facultate

E marele granar banatan. E vestita avutie a Banatului, sesul. "Pusta", cum o numesc banatenii. Manoasa, vesnic imbelsugata.Cu cat mergi spre apus, cu atat te pierzi mai mult in talazuirea de aur a lanurilor de grau. Cu atat creste bolta ceriului. Pana departe, la braul de argint al Tisei.Si deasupra nesfarsitelor lanuri, in zarile incropite, uneori ape sclipesc argintii in soare. Uneori, foarte ra[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Banatul apusean

E marele granar banatan. E vestita avutie a Banatului, sesul. "Pusta", cum o numesc banatenii. Manoasa, vesnic imbelsugata.Cu cat mergi spre apus, cu atat te pierzi mai mult in talazuirea de aur a lanurilor de grau. Cu atat creste bolta ceriului. Pana departe, la braul de argint al Tisei.Si deasupra nesfarsitelor lanuri, in zarile incropite, uneori ape sclipesc argintii in soare. Uneori, foarte rar, chiar turle se inalta in zare si in jurul lor un oras intreg creste fantomatic din nimic. Si deodata dispar iarasi toate. Ca in alta parte sa apara un calaret crescand pana la cer de pe un tumulus avar...

E marea vrajitoare a pustei, fala morgana, care isi deapana vrajite in zari. -- Pe drumurile Torontalului, sau in slepa de nisip a Deliblatei, in zile de arsita calatorul intalneste des acest miraj.
Satele au o infatisare aparle, caracteristica, aci in campie. Nu sunt imprastiale, strazile sunt largi, drepte, casele ingrijite, curtile mari. Gospodariile in general foarte ordonate, se simte pretutindeni belsugul rezultai din marea fertilitate a solului si munca rationala.

Bunastarea si ordinea primeaza aci, in satele de pusta. Atat in gospodariile individuale, cat si in aranjamentul general al satului. Slrazile nu se incaleca la intamplare si strambe, ci pornesc la distante egale si perpendiculare de pe o strada principala, pe la mijlocul careia se afla intotdeauna biserica, scoala si primaria, astfel ca intreg satul privit de sus, pare un mozaic de paralelograme, avand ca pivot central biserica.

In general cele mai multe sate de campie nici nu sunt zidite la intamplare, ci dupa un plan stabilit dinainte si executat cu stricteta. Dupa re-Iragerea turcilor, in timpul marilor miscari de populatie din sec. XVIII, sesul a suferit mai mult. Razboaile aci au pustiit mai aprig si cele mai mari dislocari de populatie tot aci s'au facut. Populatia intreaga a cate-unui sat a fost evacuata si mutata aiurea. In locul ei s'au instalat colonistii noi veniti.

Aceste miscari de populatie ale secolului al XVIII-lea au dat noua infatisare aparte, geometrizata, satelor dela ses.Mai au o caracteristica aceste sate: in general sunt mari, unele intrec ca numar de populatie, si chiar si ca aspect, multe orase mai mici.

Posibilitatile de munca si conditiile usoare de trai au prilejuit aceasta crestere a satelor, destul de des situate. Sunt putine sate cari in raza de 6--7 km. sa nu aiba vecini. Acolo sunt mai rari, unde vechile latifundii au pus zagaz desvoltarii firesti a regiunei. Nouile colonizari sunt pe cale sa elimine si acest neajuns.

Multe dintre satele mari de campie si-au pierdut caracterul de sate. Oficios se numesc comune rurale, dar in realitate sunt orase, targuri de campie, cu splendide edificii publice, cu strazi pavate si trotuare asfaltate, cu hoteluri, cu cafenele si restaurante elegante. Cele mai multe sunt si serioase centre industriale. Dar toate sunt vestite mai
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.