Avalansele

5x puncte

categorie: Geografie

nota: 10.00

nivel: Facultate

Momentul deplasarii este in functie de valoarea precipitatiilor si de structura stratului de zapada. Vanturile puternice insotesc sau premerg avalansele. Sunt si situatii cand nu vantul declanseaza avalanAZsele. Deci riscul de avalanse depinde de: importanta precipiAZtatiilor si structura mantalei de zapada.Temperatura aerului actioAZneaza indirect, influentand caAZdeAZrile mari de zapada. ObisAZn[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Avalansele

Momentul deplasarii este in functie de valoarea precipitatiilor si de structura stratului de zapada. Vanturile puternice insotesc sau premerg avalansele. Sunt si situatii cand nu vantul declanseaza avalanAZsele. Deci riscul de avalanse depinde de: importanta precipiAZtatiilor si structura mantalei de zapada.Temperatura aerului actioAZneaza indirect, influentand caAZdeAZrile mari de zapada. ObisAZnuit, nu constituie un factor al avaAZlanselor.

Pentru avalanse, dezechiAZlibrul este dependent de limita de rupere a paturii de zapada (fig. 11). Rezistenta paturii de zapada este determinata de acAZtiuAZnea fortei de gravitatie, mateAZrializata prin unghiul de panta.Pentru zapada, unghiul de frecare statica este de circa 50ŗ. Pentru zapada proaspata insa are valori de 90ŗ. Rezulta ca o zapada stabila pentru sarcini mici poate fi instabila pentru sarcini mari. Zapada pusa in miscare se deplaseaza in functie de unghiul de frecare cinetic (frecare de alunecare).

Pe versantii al caror unghi cu orizontala este cuprins intre unghiul de frecare cinetic si unghiul de frecare static, zapada nu curge, dar, pusa in miscare datorita unor cauze brutale, ea nu se mai opreste.
Pe masura ce o masa de zapada coboara, lucrul mecanic al greutatii este mai mare decat lucrul mecanic al frecarii interne. O anumita cantitate de energie eliberata rupe coeziunea zapezii si pune in miscare particulele invecinate, astfel incat masa de zapada care coboara este din ce in ce mai mare in aval, producandu se o avalansa.

Avalansele in placi sau de rostogolire se produc dupa trei patru zile de la caderea zapezii, cand se formeaza o crusta superficiala si o anumita consolidare, ambele datorate si vantului. Mecanismul avalanselor se aseamana putin cu cel al alunecarilor. Deplasarea este determinata de straturile de zapada care actioneaza ca un lubrifiant (fig. 14).

Avalansele de primavara se produc in zapezi mai grele si vechi, la primele temperaturi ridicate de primavara. Sunt avalanse mari, de adancime, care antreneaza si o parte din materialele de pe versanti. Survin, de obicei, in locuri previzibile, de aceea pagubele sunt mai reduse decat la celelalte tipuri de avalanse.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.