Austria si unirea principatelor romane

2x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.58

nivel: Liceu

Una din aceste puteri europene care s-a opus constant ideii de unire a fost Austria. Imediat după înfrângerea revoluției din 1848-1849, măsurile luate de Marile Puteri, au arătat pericolul pe care îl reprezenta nu unirea celor două principate în sine, ci insăși ideea de unire. Sistemul de conferințe declanșat în urma Războiului Crimeii (1853-1855) au pus în evidență lupta diplomatică dintre Puteri[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Austria si unirea principatelor romane

Una din aceste puteri europene care s-a opus constant ideii de unire a fost Austria. Imediat după înfrângerea revoluției din 1848-1849, măsurile luate de Marile Puteri, au arătat pericolul pe care îl reprezenta nu unirea celor două principate în sine, ci insăși ideea de unire. Sistemul de conferințe declanșat în urma Războiului Crimeii (1853-1855) au pus în evidență lupta diplomatică dintre Puterile europene și mai ales opoziția pe care a demonstrat-o Austria pe parcursul celor patru ani de la Congresul de la Viena din 1855 și Conferința de la Paris desfășurată în aprilie 1859 unde se recunoștea Unirea Principatelor Române.

Declanșarea Războiului Crimeii care avea în centru Turcia și Rusia a oferit Austriei posibilitatea afirmării politicii duplicitare în care Moldova și Muntenia trebuiau ocupate așa cum se întâmplaseră cu Transilvania, Banatul și Bucovina .
Ideea Unirii cucerise în opinia publică europeană un loc bine conturat încă din timpul Conferinței de la Viena din martie 1855. Prin vocea lui Bourqueney, Franța propunea unirea ca o măsură de extragere a principatelor de sub influența Imperiului Otoman, invocând cu acestă ocazie preconizări din Regulamentele Organice, idee pe care în opinia ministrului francez o susțineau și românii . Cu această ocazie ministrul de externe al Austriei, Boul Schauenstein, susținea ideea dezbaterii acestei probleme numai cu consimțământul porții ca putere suzerană . Deși nu se lua nici o hotărâre în privința principatelor, unirea nu a fost respinsă, recunoscându-se valabilitatea principiului și mai ales că aceasta dobândea o recunoaștere formală și oficială într-un for european, ca problemă internațională cu o soluție national-românească.

Soluționarea acțiunilor antiunioniste pentru Austria a fost realizată pe mai multe căi, cele mai importante fiind directa implicare a consulului general al Austriei la Iași, Gödel Lannoy în problemele interne ale Moldovei, presiunea exercitată de internunțiul Curții vieneze de la Constantinopol, Prokesh-Osten, asupra Imperiului Otoman, buna colaborare cu Anglia, încercarea de dominare a relațiilor dintre statele riverane Dunării prin crearea unei probleme artificiale a „chestiunii Dunărene” pe care Austria o dorea controlată dintr-o singură direcție etc.

Din punct de vedere intern problema unirii părea unilaterală, Petre Balș un antiunionist convins văzând în unire un soi de scăpare spre bogăție: „parcă tăți moldovenii au înebunit. Tăți acei care n-au nimică, vroesc Unire” . Opinia lui Balș era întărită de Michail Czajkowski (Sadâk Pașa), care în mai 1857 vedea in cele două principate că unirea reprezenta „un cuvânt, un sentiment politic, care este la ordinea zilei, atât în Valahia cât și în Moldova” . După Conferința de pace de la Paris din 1858 reprezentantul Franței in Comisia trimisă pentru supravegherea alegerilor pentru Adunările Ad-Hoc din 1857, Talleyrand-Perigord vedea unirea ca „aripile unei mori de vânt, care se învârtesc, se învârtesc fără să pună în mișcare piatra de moară” . Manevrele Austriei și-au spus cuvântul în opinia reprezentantului francez trimis în principate.

Atitudinea Austriei în privința Unirii a oscilat de la mențienerea separării celor două principate până la anexiunea integrală a Moldovei și Munteniei. Ministru de externe, Boul, sugera lui Francisc Iosef unirea celor două țări sub ducele de Modena, care practic ar fi însemnat înfeudarea celor două țări . Însuși Prochesh Osten vedea în această problemă „un nou Piemont” . Mai târziu, în 1858, împăratul Austriei va încerca chiar propunerea unei uniri a Principatelor Române în cadrul Imperiului Habsbusgic! De-a lungul perioadei tratate s-a remarcat scăderea intensității acțiunilor de anexiune în favoarea unei mișcări antiunioniste. Soluția găsită de Austria era de fapt una cu puternice aspecte economice.

Ideea unirii nu făcea parte din proiectul Austriei, ea dovedindu-se una din cele mai înverșunate împotriva unirii. Învecinându-se cu Principatele și silită de cursul marelui fluviu să-și întindă influența spre răsărit, Austria se străduia să realizeze un fel de invazie economică asupra acestor ținuturi . Profesorul american T.W.Riker arată că toate măsurile erau menite să desăvârșească cucerirea economică a acestei regiuni, deoarece fie că era vorba de înființarea unei bănci, de construirea unei căi ferate sau de încurajarea navigației pe Dunăre, Austria se aștepta să aibă de fapt monopolul acestei întreprinderi . Austria susținea separația datorită influențelor comerciale în zonă; Unirea ar fi constituit un stat mai greu de dominat economic, un obstacol în calea tendințelor de expansiune răsăritene .

Congresul de pace de la Paris desfășurat în perioada februarie-martie 1856 avea să clarifice câteva din problemele situației țărilor române. Desfășurate în sala Ambasadorilor al Ministerului francez dal Afacerilor Străine, ședințele Congresului au dezbătut problema Principatelor Romțne și situația lor internațională. Deciziile Congresului în privința principatelor române vizau pe lîngă altele problema retragerii armatei austriece, înființarea Comisiei Dunărene, ideea plebiscitului privind Unirea și trimiterea unei comisii a marilor puteri pentru a verifica corectitudinea desfășurărilor alegerilor pentru Adunările Ad-Hoc înființate cu rol consultativ în privința Unirii. Problemele stringente pe care le atingea Austria erau înlăturarea protectoratului unic rusesc și inlăturarea Rusiei de la Gurile Dunării prin atribuirea celor trei județe sud basarabene Moldovei .
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.