Aticism

3x puncte

categorie: Romana

nota: 10.00

nivel: Liceu

In urma razboaielor lui Alexandru Macedon insa, eruditul Eratostene, in secolul III i.e.n., la Alexandria, il foloseste cu intelesul de "rafinament" si "puritate a limbii". Un veac mai tarziu, gramaticul eleniAZstic (v. Elenism) Crates din Pergam, supranumit "atenianul" pentru simpatiile sale, intelege prin A.: "rostirea corecta", pe care epoca elenistica era pe cale s-o piarda, deci foloseste ter[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Aticism

In urma razboaielor lui Alexandru Macedon insa, eruditul Eratostene, in secolul III i.e.n., la Alexandria, il foloseste cu intelesul de "rafinament" si "puritate a limbii". Un veac mai tarziu, gramaticul eleniAZstic (v. Elenism) Crates din Pergam, supranumit "atenianul" pentru simpatiile sale, intelege prin A.: "rostirea corecta", pe care epoca elenistica era pe cale s-o piarda, deci foloseste termenul intr-un sens gramatical sau retoric asemanator celui pe care il intalnim in acest vers din Scrisoarea I a lui Eminescu: "Aticismul limbii tale o sa-1 puna la cantari".

Opus asianismului (v.), A. este denumirea antica pentru clasicism (v.). Franta secolului XIX opunea elegantei vigu-roase si rafinamentului, spiritual si "excelent" prin simtul sau de masura, vulgaritatea, lipsa de gust, exagerarea si formulele incarcate (de un caracter rudimentar) ale "beotismului", termen pe care il putem intalni chiar in Balzac (la 1834). In Philosophie de l'Art (FiloAZzofia artei), Taine defineste A.: "sentimentul nuantelor, gratia usoara, ironia incoruptibila", adica apanajul tuturor marilor scriitori din veacurile V si IV i.e.n. (de la Eschil la Menandru).

Vladimir Streinu a opus notiunea de "atic" celei de "asiatic", denumind-o un tipar de cultura (eseul Tipare de cultura: atic si asiatic). Criticul isi insuseste caracterizarea pe care o face Quintilian (secolul I e.n.) stilului A.: "dens si viguros", "slefuit si curat", "fara lipsuri si prisosuri", A. fiind opus, in acelasi context, asianismului, care este: "umflat si gol", "lipsit de judecata si masura", "falos si bombastic".

Dupa Vladimir Streinu, spiritul A. ar fi fost continuat in lumea moderna, spre exemAZplu, de un Pascal sau Racine si (uneori) de Goethe, Wordsworth, iar la noi de Alecsandri, caruia i-1 putem asocia pe Ion Pillat din unele poezii, mai ales acelea de rafinament bucolic (din Balcic, Asfodele etc.).
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.