Aticism
3x puncte
categorie: Romana
nota: 10.00
nivel: Liceu
In urma razboaielor lui Alexandru Macedon insa, eruditul Eratostene, in secolul III i.e.n., la Alexandria, il foloseste cu intelesul de "rafinament" si "puritate a limbii". Un veac mai tarziu, gramaticul eleniAZstic (v. Elenism) Crates din Pergam, supranumit "atenianul" pentru simpatiile sale, intelege prin A.: "rostirea corecta", pe care epoca elenistica era pe cale s-o piarda, deci foloseste ter[...]
DOWNLOAD REFERAT
Preview referat: Aticism
Opus asianismului (v.), A. este denumirea antica pentru clasicism (v.). Franta secolului XIX opunea elegantei vigu-roase si rafinamentului, spiritual si "excelent" prin simtul sau de masura, vulgaritatea, lipsa de gust, exagerarea si formulele incarcate (de un caracter rudimentar) ale "beotismului", termen pe care il putem intalni chiar in Balzac (la 1834). In Philosophie de l'Art (FiloAZzofia artei), Taine defineste A.: "sentimentul nuantelor, gratia usoara, ironia incoruptibila", adica apanajul tuturor marilor scriitori din veacurile V si IV i.e.n. (de la Eschil la Menandru).
Vladimir Streinu a opus notiunea de "atic" celei de "asiatic", denumind-o un tipar de cultura (eseul Tipare de cultura: atic si asiatic). Criticul isi insuseste caracterizarea pe care o face Quintilian (secolul I e.n.) stilului A.: "dens si viguros", "slefuit si curat", "fara lipsuri si prisosuri", A. fiind opus, in acelasi context, asianismului, care este: "umflat si gol", "lipsit de judecata si masura", "falos si bombastic".
Dupa Vladimir Streinu, spiritul A. ar fi fost continuat in lumea moderna, spre exemAZplu, de un Pascal sau Racine si (uneori) de Goethe, Wordsworth, iar la noi de Alecsandri, caruia i-1 putem asocia pe Ion Pillat din unele poezii, mai ales acelea de rafinament bucolic (din Balcic, Asfodele etc.). « mai multe referate din Romana