Atentia

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Atentia

- CONCENTRAREA (INTENSITATEA) ATENÞIEI:
Înseamnã mobilizarea intereselor ºi eforturilor îmntr-o anumitã direcþie în funcþie de semnificaþiile stimulilor, paralel cu inhibarea acþiunii unor factori perturbatori. Gradul de concentrare e dependent de mulþi factori dintre care amintim: interesul subiectului pentru acea activitate ºi rezistenþa lui la factorii perturbatori. Se poate mãsura prin rezistenþa la factori perturbatori, în special la zgomot.

- VOLUMUL ATENÞIEI:
Adicã cantitatea de date ce pot fi cuprinse simultan în planul reflectãrii conºtiente este limitat. Volumul mediu este de 5-7 elemente.

- FLEXIBILITATEA SAU MOBILITATEA ATENÞIEI:
Înseamnã capaciatea subiectului de a deplasa atenþia de la un obiect la altul în intervale cât mai scurte de timp. Pragul minim de deplasare potrivit cercetãrilor este de o ºesime de secundã.

- DISTRIBUTIVITATEA ATENÞIEI:
Este proprietatea care vizeazã amplitudinea unghiului de cuprindere simultanã în planul conºtiinþei clare a unei diversitãþi de fapte , procese, manifestãri. Adicã capacitatea de a sesiza simultan înþelesul mai multor surse de informaþii. S-a constatat faptul cã distribuþia e totuºi posibilã când miºcãrile sunt puternic automatizate ºi informaþiile foarte familiare. De exemplu pilotul de avion care este atent la o mulþime de lucruri în acelaºi timp: el urmãreºte linia orizontului, cadranele, ascultã informaþia din cãºti etc.)

2. ATENÞIA ªI MECANISMUL EI NEUROFIZIOLOGIC

Orientarea activitãþii psihonervoase, caracterul selectiv al reflectãrii sunt rezultatul formãrii în scoarþa cerebralã a unei zone de excitabilitate optimã. Din aceastã cauzã obiectele ºi fenomenele aflate în centrul atenþiei sunt reflectate cu o deosebitã precizie ºi acurateþe. S-au analizat ºi fenomenele vasomotorii în timpul desfãºurãrii atenþiei concentrate de mare intensitate ºi s-a constatat un nivel crescut al activitãþii cerebrale (modificãri respiratorii, cardiace ºi motorii).

Principala formaþiune implicatã în realizarea atenþiei este sistemul reticulat. Formaþiunea reticulatã pregãteºte cortexul si cãile senzoriale pentru a rãspunde adecvat la un stimul. Relaþiile dintre formaþiunea reticulatã ºi cortex au fost modelate de Sokolov (1963), pentru a explica reflexul de orientare. Reflexul de orientare este un conglomerat de modificãri neurofiziologice ºi comportamentale, care apar când organismul este confruntat cu un stimul nou ºi semnificativ din punct de vedere motivaºional.

Aceastã mobilizare are componente sonato-motrice (reflexul pupilar sau în cazul perceperii stimulilor auditivi întoarcerea capului spre sursa sonorã), componente vegetative (modificãri ale pulsului, respiratorii, reacþii cardiace: vaso-dilataþie la cap ºi vaso-constricþie la extremitãþi), componente senzoriale (are loc o creºtere a sensibilitãþii analizatorilor), componente electro-encefalografice, componente biochimice, atât la nivel celular cât ºi la nivel cortical.

Pe plan cortical vorbim despre excitaþie ºi inhibiþie, iradiere, concentrare, inducþie reciprocã, activitate biochimicã a celulei.
De fapt întregul organism participã la realizarea atenþiei.

3. FORMELE ATENÞIEI

Clasificarea atenþiei este foarte vastã ºi se poate face dupã numeraose criterii. Cea mai uzualã clasificare este dupã natura reglajului. Astfel distingem atenþia involuntarã ºi atenþia voluntarã.

Atenþia involuntarã este declanºatã de stimuli interni ºi externi ºi constã în orientarea, concentrarea neintenþionatã, declanºatã spontan ºi fãrã efort voluntar. Atenþia involuntarã poate fi atrasã de mediul exterior, ca urmare a organizãrii particulare a câmpului perceptiv în care apare un obiect detaºat din ansamblu. « mai multe referate din Psihologie