Atena - perioada antica

3x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.79

nivel: Liceu

Referat despre Atena - perioada antica
Medontizii nu au preluat ei înșiși titlul regal dar nici nu l-au abolit, creând funcția de archonte sau regent, care a uzurpat cele mai importante funcții ale regelui. Acastos Medontidul a fost primul archonte, acest lucru confirmat de faptul că deoarece arhonții din epocile următoare promiteau întodeauna că-și vor respecta jurământul la fel ca Acastos[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Atena - perioada antica

Referat despre Atena - perioada antica
Medontizii nu au preluat ei înșiși titlul regal dar nici nu l-au abolit, creând funcția de archonte sau regent, care a uzurpat cele mai importante funcții ale regelui. Acastos Medontidul a fost primul archonte, acest lucru confirmat de faptul că deoarece arhonții din epocile următoare promiteau întodeauna că-și vor respecta jurământul la fel ca Acastos. Ei se apropiau însă de monarhie și într-un alt mod: fiecare regent era ales de comunitate, numai că acestă comunitate era obligată să aleagă pe cineva din familia Medontizilor. Următorul pas în slăbirea puteri acestui magistrat aproape regal a fost schimbarea regenței care a devenit dintr-o funcție pe viață una pe 10 ani. Aceasta reform apare să fi fost efectuata pe la mijlocul sec. al VII-lea.

Nu este sigur în acest moment Mendotizii au lipsiți de prerogativele lor regența devenind accesibila tuturor nobililor. Urmatorul pas ne poarta pe un teren si mai solid regența devenind o funcție anuala .
La mijlocul sec.al VII-lea î. Hr puterea executiva din Atena se afla in mainile a trei functionari aleși anual: arhontele, regele și polemarhul. Arhontele era judecătorul suprem în toate procesele legale. Când își prelua funcția, el publica o declarație intacta in timpul arhontatului său propietatea fiecarui cetațean. Ulterior această sferă a puterii judiciare a fost limitata si el judeca mai ales cazuri în care părinți afectati în vreun fel, orfani sau moștenitori erau implicați.

El deținea locul cel mai important printre magistrați, avându-și reședința oficiala în Prytaneion , unde se afla vatra comunitații și numele său apărea în capul listelor oficiale, de unde purta și numele de epônymos. Polemarhul avea îndatoriri judiciare pe lângă faptul că era comandantul armatei. El își avea curtea în Epilykeion pe malurile râului Ilisos și acolo judeca toate cazurile în care erau implicați indivizi ce nu erau cetățeni ai Atenei. Astfel ceea ce arhontele reprezenta pentru cetățenii polemarhul reprezenta pentru clasa de coloniști străini numiți ,, meteci”. Regele își avea reședința în Stoua regală în Agora și îndeplinea funcții administrative religioase de stat și la conducerea anumitor cazuri judiciare legate de religie .

3. MARII REFORMATORII
Principala problemă de atunci era că oamenii erau nemilțumiși de administrarea arbitrară a dreptății și insistau ca delictele și pedepsele să fie consfințite în scris. Primul reformator care a reușit să transcrie în scris legislația ateniană a fost Dracon, care era renumit pentru calitățile sale de excelent legislator. Ulterior, s-a considerat că Dracon le-a arătat atenienilor cât erau de aspre legile lor și numele său a devenit proverbial ca legislator sever. Un orator atenian a devenit celebru la Atena pentru o epigramă ce spunea că legile lui Dracon nu erau scrise cu cerneală, ci cu sânge. Această idee a pornit de la faptul că anumite delicte minore, cum ar fi furtul unei verze, de pildă, erau pedepsite cu moartea .

Un alt mare reformator a fost Solon, care a fost artonte și arbitru în problemele staului, adresându-se concetățenilor la adunări în versuri. Solon a primit însărcinarea specială în 593 î.Hr. și în loc să facă o declarație obișnuită, că va păstra proprietatea tuturor nediminuată, el a proclamat anularea tuturor datoriilor și eliberarea tuturor celor care fusese întemnițați pentru datoriile lor(până atunci datoria era garantată de propria persoană)a bătut o nouă monedă mai valorasă ș.a.. În domeniul administrativ el a împărțit cetățenii în patru clase în funcție de averea lor (medimni, pentacosiomedimni, hippeis, zeugitai). Principalele funcții în stat erau acela de arhonte, poleomarh, care acum erau rezervate primei clase (medimni), apoi mai exista un consiliu, precum și Adunarea Poporului.

Legile lui Solon erau înscrise pe tăblițe de lemn numite axones, care erau numerotate, iar fiecărui cetățean i se cerea să depună un jurământ că va respecta legile. Când șe-a părăsit funcția, a fost asaltat de nemulțumiți și susținea că a întreprins totul fără a face favoruri și fără a se teme ,, Mi-am aruncat scutul puternic – spunea el – asupra ambelor părți” .

Realizarea memorabilă a lui Clistene a fost invenatrea unei organizări cu totul noi, care a înlocuit triburile ioniene bazate pe legături de sânge, cu triburi definite teritorial ca bază a organizări politice(10). A înființat consiliul celor cinci sute bazat pe cele 10 triburi care dădeau câte 50 de membri, care erau aleși anual prin tragere la sorți, iar la investirea depuneau un jurământ că ,, vor alege tot ce e mai bine pentru oraș”. Acest consiliu avea autoritate deplină în toate problemele statului cât și asupra celorlalți magistrați. Din punct de vedere militar fiecare trib trebuia să dea un regiment de hopoliți și un escadron de cavaleri iar în fruntea armatei erau aleși 10 generali din rândul celor 10 triburi .

4. RĂZBOAIELE DE APĂRARE
În secolul al V – lea î.Hr. apar noi amaenințări mai ales din partea celei mai mari puteri din acele vremuri, Imperiul Persan.
Orașele grecești din Asia Mică care făceau parte din Imperiul Persan în frunte cu Miletul s-au răsculat contra stăpâniri persane fiind instigați de Atena. Răsculații sunt înfrânți lângă Efes de o armată persană. Perșii organizează atunci o expediție pentru a ccerii Atena, dar flota este scufundată de o furtună în dreptul Muntelui Athos și armata este obligată să se retragă. Darius conducătorul Imperiului Persan ,, regele regilor” era hotărât însă să zdrobească Atena, de aceea organizează o nouă expediție de data aceasta trimițând circa 600 de corăbii – ne spune Herodot – lupta avân loc pe Câmpia de la Mrathon (490 î.Hr.), unde persi și greci aveau forțe aproximativ egale cifrate la circa 10.000 de soldați, atenieni fiind conduși de Miltiade. Aceasta era însă prima înfrângere serioasă suferită de perși într-o mare bătălie (ne spune Herodot) .

În 480 î.Hr. noul rege al Imperiului Persan Xerxes organizează o nouă expediție împotriva Ateni trimițând circa 180.000 de oameni și 800 de trireme(Horodot exagerează acest număr la 5 mil. De soldați și peste 1200 de nave, o cifră exagerată dacă ne gândim la posibilitățile tehnice și materiale, teorie confirmată de majoritatea istoricilor) .
Întreaga eladă se ridică și crează o confederație creând o armată de uscat și o flotă. Regele Spartei Leonidas conducea armata de uscat iar confruntarea a vut loc la Termopile, cu toate că a rezistat eroic în fața uriașei armate acesta moare iar armata este distrusă. Atena este evacuată de frica unei invazii, iar ultimile speranțe se îndreptau spre flotă. Înfrunatrea finală are loc la Salamina între flota grecească și cea persană, sorții favorizându-i pe greci. Dar lupat continuă în anul următor în 479 î.Hr. la Palateea când învinge din nou greci, astfel aceștia timp de un secol și jumătate nu vor mai îndrăzni să întreprindă o altă expediție iar Alexandru Macedon va obține împotriva monarhiei asiatice ceea ce Xerxes nu a reuși să obțină împotriva statelor libere ale Eladei.

Satele eladei pentru a preveni o nouă invazie a Imperiului Persan constituie ,, Liga de la Delos”, în Insula Delos, unde fiecare polis contribuie cu bani sau flota pentru a preveni o nouă invazie, fiecare oraș având câte un vot în total 150 care erau controlate de Atena iar arhitectul acestei alianțe a fost Temistocle.

Tot în acea perioadă Atena fortifică atât orașul căt și drumul și portul care făceu legătura cu marea, pentru că în acea vreme Atena era cea mai mare putere maritimă a eladei, astfel asigurânduși o preponderență atât militară căt și politică, față de celelalte state.
În timpul lui Pericle 443 – 429 î.Hr. Atena cunoaște maxima înflorire a democrației, iar principala caracteristică era plata funcțiilor astfel orce cetățean putea accede la o funcție înaltă în stat. Motoarele acestei noi democrații erau tragerea la sorți și funcțiile plătite, iar greul problemelor publice era dus de către cetățenii bogați, nu de către cei săraci .
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.