Aspecte de drept constitutional privind principalele institutii din sistemul de drept roman si sistemul de drept francez

3x puncte

categorie: Drept

nota: 9.89

nivel: Facultate

Referat despre Aspecte de drept constitutional privind principalele institutii din sistemul de drept roman si sistemul de drept francez
Relațiile dintre puteri și autoritățile care le reprezintă, privind independența, echilibrul și controlul reciproc, se manifestă într-o varietate de combinații posibile strâns legate de practica din diferite țări. Ceea ce este important însă este să se păst[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Aspecte de drept constitutional privind principalele institutii din sistemul de drept roman si sistemul de drept francez

Referat despre Aspecte de drept constitutional privind principalele institutii din sistemul de drept roman si sistemul de drept francez
Relațiile dintre puteri și autoritățile care le reprezintă, privind independența, echilibrul și controlul reciproc, se manifestă într-o varietate de combinații posibile strâns legate de practica din diferite țări. Ceea ce este important însă este să se păstreze natura democratică a regimurilor politice . In fiecare țară principiul separației se concretizează într-un ansamblu de autorități (parlamentul, guvernul, instanțele judecătorești), care corespund în principiu funcțiilor statului, legislativă, executivă jurisdicțională. Ele păstrează o anumită independență, dar se află în raporturi de control și colaborare.

Parlamentul
Conform articolui 61 din Constitutia Romaniei Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării si este alcătuit din Camera Deputaților și Senat. In Sistemul de drept francez Adunarea Natională, prima dintre cele două Camere ale Parlamentului francez, se compune din 277 deputați. Ea se constituie prin sufragiul universal direct, pe durata unui mandat de 5 ani. Senatul cuprinde 321 senatori care sunt alesi pe timp de 9 ani, de către un colegiu electoral compus în general din consilierii alesi in fiecare departament. Cea de „a treia Cameră" a Parlamentului, cum e numita în literatura de specialitate, Consiliul Economic și Social cuprinde 230 reprezentanți ai unor variate grupuri, sindicate, uniuni ale muncitorilor, ale fermierilor exercitand un rol consultativ pentru programele pe termen lung, în deosebi .

Sectiunea I
1. Mandatul parlamentar.
Mandatul parlamentar este o împuternicire de a reprezenta. Politicește, el este o convenție între alegători și cei care aspiră la dobândirea mandatului, având la bază o platformă electorală. Juridicește, el semnifică o funcție publică cu care titularul său este învestit prin alegeri, al cărei conținut este predeterminat prin lege . Principalele lui trăsături pot fi considerate următoarele:
a) Mandatul parlamentar este general, parlamentarul fiind reprezentantul întregii Națiuni și pentru toate interesele ei;
b) Mandatul parlamentar este independent și irevocabil, parlamentarul manifestându-se în exercițiul mandatului său fără a fi legat juridic de angajamentele sale față de corpul electoral sau de manifestările de voință ale acestuia, pe durata mandatului, și fără a fi expus revocării.

Constituția precizează că durata mandatului Camerei Deputaților și a Senatului este de 4 ani. Se înțelege, logic, că aceasta este și durata mandatului parlamentar. In Sistemul de drept francez Senatul are o situație specială, mandatul membrilor sai este de 9 ani, pe baza unei reinoiri la 3 ani. El poate bloca o propunere de revizuire constituțională, ceea ce face din el unul din garanții Constituției.

2. Protecția mandatului parlamentar
Pentru a asigura parlamentarului condițiile necesare exercitării mandatului său, el trebuie să se bucure de o protecție specială, în sens restrictiv, pot fi incluse în sistemul măsurilor de protecție a mandatului parlamentar incompatibilitățile și imunitățile. în sens larg însă mai pot fi integrate în acest sistem indemnitățile și regimul disciplinar propriu .

2.1. Incompatibilitati
Regulile privitoare la incompatibilități au ca scop protecția și independența celui ales. Ele implică o alegere, din partea celui în cauză, între mandatul parlamentar și o funcție, publică sau privată, sau orice altă activitate incompatibilă cu mandatul, în acest sens, art. 71 din Constituție și art. 14 din Legea nr. 96/2006 menționează, pe de o parte, o incompatibilitate specială, aceea între deputat și senator - nimeni neputând fi în același timp membru al celor două Camere -, iar pe de altă parte, o incompatibilitate generală, între calitatea de deputat sau de senator și orice altă „funcție publică de autoritate", cu excepția celei de membru al Guvernului.

Articolul 82 al Cărții I, capitolul III din Legea nr. 161/2003 prevede de asemenea expres funcțiile private incompatibile cu calitatea de deputat sau senator:
a) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, precum și la instituțiile publice;
b) funcția de președinte sau de secretar al adunărilor generale ale acționarilor sau asociaților la societățile comerciale arătate anterior;
c) funcția de reprezentant al statului în adunările generale ale societăților comerciale arătate;
d) funcția de manager sau membru al consiliilor de administrație ale regiilor autonome, companiilor și societăților naționale;
e) calitatea de comerciant persoană fizică;
f) calitatea de membru al unui grup de interes economic .
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.