Arhetipologia ca metoda comparatista

3x puncte

categorie: Romana

nota: 9.90

nivel: Liceu

Acceptia arhetipului ca esenta suprafenomenala va reveni la toti filosofii si metafizicienii care care acorda prioritate ontologica unui principiu transcendent (Dumnezeu, Pleroma gnostica, Unul la Plotin, Vointa la Schopenhauer), din care deriva, prin creatie, emanatie, decadere, evolutie dialectica etc., trecind prin matricea ideilor, lumea fenomenala.

1.2. Ideea imanentei arhetipu[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Arhetipologia ca metoda comparatista

Acceptia arhetipului ca esenta suprafenomenala va reveni la toti filosofii si metafizicienii care care acorda prioritate ontologica unui principiu transcendent (Dumnezeu, Pleroma gnostica, Unul la Plotin, Vointa la Schopenhauer), din care deriva, prin creatie, emanatie, decadere, evolutie dialectica etc., trecind prin matricea ideilor, lumea fenomenala.

1.2. Ideea imanentei arhetipurilor caracterizeaza traditia aristotelica, in Metafizica, Aristotel a supus unei critici aproAZfundate conceptia platoniciana a subzistentei separate a start. Pentru el, arhetipurile sint cauzele formale ale lucrurilor, sint formele (uop4>r|) care configureaza materia (uXr|), sint energia (evteA.LXeiº0 care, prin actualizare, da nastere fenomenelor concrete. EiSt) nu pot fi separate de substanta completa si sint deci imanente lumii.

Ideea de arhetip imanent este prezenta si in conceptul stoic de ratiune seminala (A,6yoc; cntepuatiKoc;). Logoi sint semintele paradigmatice si indestructibile a tot ceea ce exista, sint intr-un fel rezerva de informatii si codul genetic care structureaza materia. Teoria moderna a cromozomilor se intilneste partial (pe suprafata biologiei) cu aceasta viziune pe care stoicii o geneAZralizau la toate regnurile, organice si anorganice. Din stoicism, logos spermatikos a fost preluat atit de traditia crestina (acelasi Augustin, spre exemplu), cit si de gindirea oculta (arke, la alAZchimistii Basile Valentin si Van Helmont, fenomen originar, la Goethe).

Acceptiunea metafizica a arhetipului domina in interAZpretarile teologice si filosofice ale textelor literare. Daca eiSr| sint esentele ontologice originare, literatura, care nu este decit o copie a copiei (un eiScoAxiv al lumii fenomenale, care nu este la rindul lui decit un eiScoXov al lumii numenale, dupa Platon), va fi o palida reflectie a acestor esente. Campionii acestui mod de interpretare sint scoliastii antichitatii tirzii, din majoritatea scolilor filosofice, de la stoici la neopitagoreici si neoplatonici.

Pentru a conferi autoritate propriilor sisteme, ei isi revendicau ca predecesori marile nume ale traditiei, in special pe Homer. Revizitind epopeile homerice, ei incercau sa identifice in imaginile poetice propriile lor concepte filosofice si teologice. Printr-o interpretare alegorica, filosofii ionieni si cei stoici vedeau in zei personificarile principiilor materiale (d.pxai) ale lumii. Zeus si Hera facind dragoste pe muntele Ida (cf. Iliadd) reprezentau pentru ei sfera focului si sfera aerului care se intilnesc la limita dintre lumea astrala si lumea terestra.

Pentru neopitagoreici, aventurile lui Ulise pe mare in cautarea drumului catre Ithaca (cf. Odiseea) descriu intr-o maniera alegorica periAZpetiile sufletului astral, care, intrupat, trebuie sa rataceasca prin lumea sublunara pina cind regaseste, prin moarte, calea de acces la lumea superioara. Hermeneutica "alegorizanta" urmareste asadar sa reconstituie modelele originare copiate de arta, sa descopere arhetipurile metafizice care stau in spatele imaginilor plastice ale poeziei. Interpretul isi propune sa patrunda, prin demersul critic, pina la reteaua de siSt) ce alcatuiesc structura de profunzime a realitatii.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.