Aparitia tiparului

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Aparitia tiparului

Tiparnita lui Coresi este expusa astazi la Muzeul "Prima scoala romaneasca" din Brasov. 13 decembrie 1918 este ziua jertfei a 102 tipografi bucuresteni, ucisi in timpul manifestatiei pasnice a slujitorilor tiparului pentru revendicarile lor social-economice, precum si pentru ceea ce numim noi astazi "libertatea presei". Tot atunci, multi altii multi tipografi au fost raniti sau arestati.

De altfel, primii care au pasit pe calea organizarii profesionale si apoi sindicale au fost muncitorii tipografi, datorita nivelului cultural mai ridicat, determinat de specificul muncii prestate, ce au infiintat asociatiile de ajutor reciproc. Prima dintre acestea au luat fiinta la Brasov (1846). Primele ziare muncitoresti sunt "Tipograful roman" (1865) si "Analele Tipografice" (1869). Consacrarea zilei de 13 decembrie drept Ziua Tipografului este o forma de a-i onora. (L.J.)


Tipariturile lui Antim Ivireanul
Antim Ivireanu, mitropolit al Tarii Romanesti (1708 -1716), desfa soara o activitate prodigioasa in domeniul tiparirii cartilor de slujba bi sericeasca, nu numai in limba romana, dar si in limba greaca, slavona, araba, pentru necesitatile cultice ale bisericilor respective.

Si-a inceput activitatea de tipograf la Bucuresti, unde se crede ca a invatat mestesugul, dupa venirea sa in tara, de la Mitrofan, fostul epis cop de Husi (refugiat in Tara Romaneasca in 1696 cand Dosoftei, al carui discipol fusese, luase drumul pribegiei in Polonia).

Dupa alegerea lui Mitrofan ca episcop al Buzaului, Antim preia con ducerea tipografiei si incepe bogata sa activitate de tiparire a cartilor bi sericesti, continuand munca lui Mitrofan. Tipareste in 1692 : Slujba Sfintei Paraschiva si a Sfintului Grigore Decapolitul.

In 1693, scoate un Evangheliar bilingv, greco-roman, in 1694 o Psal tire romaneasca dedicata lui Constantin Brancoveanu, protectorul sau si cel care-l adusese in tara.

Dupa 1694 tipografia din Bucuresti se muta la Snagov, unde Antim va fi si staret (intre 1696-1704). Activitatea tipografica aici este foarte sustinuta tiparindu-se numeroase carti de slujba in limba greaca (7), ro mana (5), slavona (1), slavo-romana (1) si greco-romana (1). In 1701 tipareste si un Liturghier greco-arab, cu alfabet arab, la cererea patriarhu lui Antiohiei Atanasie III Dalbas.

La Snagov se tiparesc in limba romana Evanghelia (1691), Acatistul Nascatoarei de Dumnezeu.Antim formeaza la Snagov o adevarata scoala de tipografi, ucenici care-l vor ajuta in anii urmatori la implinirea bogatei sale activitati pe planul tipariturilor.

In 1701 activitatea tipografica se muta de la Snagov la Bucuresti. Dintre cartile tiparite acum (intre 1701-1705) numai doua sunt in limba romana : Noul Testament (prima data tiparit in Tara Romaneasca) dupa editia de la 1648 a lui Simion Stefan ; in 1703 se tipareste Acatistul Mai cii Domnului si un Ceaslov bilingv, slavo-roman. Se tiparesc multe carti in limba greaca.

La Ramnic, activitatea de tiparire a cartilor de slujba in limba ro mana se intensifica dupa 1705, cand Antim este ales episcop al Ramnicului. Paralel cu un sir de tiparituri bilingve (Antologhionul 1705, Octoihul mic 1705, si Slujba Adormirii Nascatoarei de Dumnezeu cu Paraclisul 1706), se tiparesc si carti liturgice in limba romana: in 1706 un Evhologhion cuprinzand si Liturghier si Molitvelnic. Este prima editie in limba romana a Liturghierului si a Molitvelnicului in Tara Ro-maneasca. « mai multe referate din Romana