Anul 1848 - 1849

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Anul 1848 - 1849

Domnii numiti in temeiul Conventiei de la Balta-Liman, Grigore Alexandru Ghica in Mol si Barbu Stirbei in T Rom, au domnit pan in 1856. Adepti ai unui reformism etatist de tip iluminist, ambii au avut merite incontestabile in modernizarea societytii si a statului roman. In Moldova, Grigore Alexandru Ghica a permis reintoarcerea exilatilor revolutionari si orga miscarii unioniste, spre deosebire de omologul sau muntean, care, are a fi vadit antiunionist, a preferat se evite orice tip de agitatie politics.

Miscarea unionists a fost deosebit de active si in exterior. Interesul marilor vuteri pentru stabilizarea raporturilor de forte in zone s-a intalnit astfel cu pro;aganda exilului romanesc. Tratatul de la Paris (1856) a reafirmat autonomic Principatelor si le-a trecut sub garantia colectiva a celor sapte mari puteri; a preiriazut revizuirea Regulamentelor organice si convocarea unor Adunyri ad-hoc, lain care romanii se fie consultati asupra viitoarei organizyri a tsrilor lor. Acestea dmau se fie alcetuite din reprezentanti ai clerului, ai marii si micii proprietati, a orysenilor si dycasilor.

Adunarile rezultau in urma unor alegeri, la care derul, unarea proprietate si orasenii votau direct, iar mica proprietate si tyranii indirect, grin delegati. Pentru prima oars in Tyrile Romane prevederile electorate se inteI-,eiau pe avere, nu pe originea society, iar adunsrile care se constituiau in te-eiul for aveau un anume grad de reprezentativitate. Adunerile ad-hoc erau organe consultative, abilitate sy exprime doer "dorinte". Dupe exprimarea acestora, adunarile s-au dizolvat, iar marile puteri au lust act de ele prin Conventia de la 'saris, care a servit drept constitutie Principatelor pane in 1864.

Conventia de la Paris mentinea suzeranitatea Portii otomane, sub garantia colectiva a puterilor semnatare ale Tratatului de la Paris. Principatele UniteMoldova si Valahia urmau sa aibe fiecare cate un domnitor, ales pe vista. Adunarea elective din fiecare principat. Domnii reprezentau puterea execur, si niciun act al for nu avea valoare data nu era contrasemnat de ministrul resort.

Puterea legislativa se exercita colectiv de catre domn, adunare Comisia Centrala de la Focsani. Adunarile functionau ca un parlame unicameral, care dezbatea si adopts legile, fare a avea inse initiative legislate, si alegea domnitorul. Guvernele erau alcatuite din ministri numiti de domnitcresponsabili in fate acestora si a Adunarilor elective.

In afara instituti separate existau si doua institutii comune: Comisia Centrala de la Focsan Inalta Curte de Justitie si Casatie. Conventia de /a Paris garanta liberta:_ individuals, proprietatea si egalitatea depturilor politice pentru toti moldove- i si valahii de orice rit crestin. Aceasta era completate de un act electoral, ca-L, stabiles sistemul de alegeri pentru cele doua adunari; alegatorii se impartea_, in functie de venit (vot cenzitar), in alegatori directi si alegatori indirecti (vot_J prin intermediul unor delegati). « mai multe referate din Istorie