Antropologia muntilor Poiana Rusca

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Antropologia muntilor Poiana Rusca

Atat marturiile materiale descoperite in urma sapaturilor arheologice efectuate pe ambele versante ale Carpatilor si in tot spatiul romanesc, care confirma izvoarele scrise, cat si trasatura definitorie a romanilor, transmisa din generatie in generatie, de a fi strans legat de locul nasterii, de vatra de formare, sunt dovezi peremptorii privind vatra de geneza a poporului nostru.Sapaturile arheologice, arata istoricul Gh. Platon, "ii atesta pe autohtoni vietuind in mod neintrerupt pe teritoriul vechii Dacii, ale caror urme edificatoare pot fi vazute la fata locului, in teritoriu, si in numeroasele muzee si expozitii organizate.

Trasatura definitorie a muntilor Poiana Rusca si in general a muntilor Carpati este aceea ca nu au constituit niciodata un obstacol pentru populatia autohtona.Concluzia de mai sus este evidentiata, in principal, de unitatea culturii materiale:
- cultura Cucuteni-Ariusd-Tripolie a avut o mare extindere atat la est , cat si la vest de Carpati, ceea ce demonstreaza ca in neolitic au existat contacte intre locuitorii aflati pe o parte si pe cealalta a Carpatilor

-spre sfarsitul epocii bronzului(cca.1700-1200 i.e.n.), cand putem vorbi de cei mai vechi stramosi ai nostri, Cultura Noua, avea aceleasi trasaturi in Transilvania ca si la est de Carpati
-pentru prima epoca a fierului, chiar daca sunt complexe arheologice cu caracter mai restrans, pe ansamblu dezvoltarea economico-sociala este aceeasi in tot spatiul carpato-danubiano-pontic
-cetatile geto-dacice, atat din prima , cat si din cea de-a doua epoca a fierului din muntii Poiana Rusca au aceleasi trasaturi ca in majoritatea Carpatilor.

Asemenea dovezi de intensa populare si de folosire cu maxima inteligenta a avantajelor terenului a si determinat pe istoricul Dio Cassius sa arate ca "Traian a trebuit sa cucereasca munte dupa munte" pentru a cuceri Dacia si a transforma statul lui Decebal in provincia romana Dacia..Unitatea culturii si a civilizatiei geto-dacice, daco-romane si apoi a vechii culturi romanesti este aceeasi in toata aria geografica de formare a poporului roman.

Oamenii de stiinta au demonstrat ca :
-in perioada de maxima inflorire a culturii geto-dacice, corespunzatoare epocii Burebista-Decebal, tipurile de asezari deschise sau intarite, tipurile de locuinte, ritul de inmormantare, ca si alte elemente de cultura si civilizatie, au fost aceleasi pe intreg teritoriul tarii noastre
-pentru toata perioada stapaniri romane asezarile localnicilor se aflau in imediata apropiere a castrelor si a altor formatiuni de organizare militare romane

-pentru toata perioada mileniului I e.n., indeosebi dupa retragerea aureliana, se atesta nu numai existenta locuirilor suprapuse nemijlocit pe cele anterioare, dar si faptul ca trasaturile lor esentiale erau identice in timp si in spatiu, unele mici deosebiri fiind rezultatul direct al factorilor de mediu
-trecatorile, pasurile si vaile din munti au constituit tot atatea culoare de legatura intre toate regiunile tarii.

Cu toate ca Muntii Carpati au fost, in anumite perioade istorice, hotare artificiale, intre romanii vietuind intr-o parte si cealalta parte a lor, legaturile intre provinciile istorice au fost permanente. Faptul este explicabil,intrucat muntii au constituit axa statului inca din timpul lui Burebista si Decebal. Aceasta axa este si astazi coloana vertebrala a poporului roman dezvoltat unitar in vatra sa stramoseasca, pe care romanii au mostenit-o o data cu teritoriul pe care-l locuiesc de la stramosii lor daci si geti si apoi daco-romanii.

Izvoare scrise in antichitate pun in lumina dragostea de pamant pe care au avut-o dintodeauna stramosii nostri. Astfel, istoricul Annaeus Florus, referindu-se la daci, arata ca "se tin lipiti de munti," iar Pliniu cel Batrin scria ca "Dacii tin muntii si padurile, ceea ce-i invedereaza ca luptatori neanfricati, cu o inalta civilizatie materiala si spirituala."
« mai multe referate din Geografie