Analiza textului si discursului - modelul lui Plett

3x puncte

categorie: Romana

nota: 9.83

nivel: Liceu

Extensiunea pragmatica a textului are alte coordonate decit simpla conexiune sintactica intre semne. Deoarece textul este o unitat
functional-comunicativa, intinderea lui pragmatica nu mai este supusa unei norme cantitative minimale, ci numai scopului de comunicare. Si un simplu fonem (O!), un singur morfem (Afara!) sau o singura propozitie (Vremea este frumoasa.)

pot avea [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Analiza textului si discursului - modelul lui Plett

Extensiunea pragmatica a textului are alte coordonate decit simpla conexiune sintactica intre semne. Deoarece textul este o unitat
functional-comunicativa, intinderea lui pragmatica nu mai este supusa unei norme cantitative minimale, ci numai scopului de comunicare. Si un simplu fonem (O!), un singur morfem (Afara!) sau o singura propozitie (Vremea este frumoasa.)

pot avea statut de text, dat fiind ca ele satisfac conditia functional-comunicativa (numita si strategica): pentru o categorie anume de receptori, intr-un anume timp, intr-o anumita situatie, aceste texte comunica ceva (O! - exteriorizare; Afara! - porunca; Vremea este frumoasa. - constatare). Aceste strategii au fost studiate, descrise si inmultite de-a lungul timpului de cercetatori preocupati de acest aspect [1]. In cadrul filozofie limbajului,

J. L. Austin a formulat, celebra de acum, teorie a actelor limbajului (speech acts), difuzata mai ales prin sinteza critica realizata de J. R. Searle, a carui contributie in domeniu nu poate fi neglijata. Austin a plecat de la identificarea clasei verbelor performative si de la distinctia existenta intre enunturile constatative (asertive sau declarative - caracterizate prin valoare de adevar). A se compara urmatoarele enunturi [2]:

In structura oricarui act de vorbire, Austin distinge trei tipuri de acte componente: acte locutionare, ilocutionare si perlocutionare. Astfel, rostind un anume enunt, "vorbitorul emite anumite combinatii de sunete, organizate sub forma unor secvente de structuri morfo-sintactice, care transmit anumite semnificatii lexicale si gramaticale (act locutionar), dar, in acelasi timp, exprima o anumita intentie comunicativa (act ilocutionar) si urmareste realizarea unui anumit efect asupra interlocutorului (act perlocutionar)" - DSL (op. cit., p. 17; subl. n.).

Componenta locutionara constituie obiectul de studiu al gramaticii, cea perlocutionara este exterioara enuntului propriu-zis, intra in sfera pragmaticii si a teoriei actiunii. Valoarea perlocutionara depinde direct de cea ilocutionara cu care a si fost identificat conceptul de act de vorbire. De exemplu, rostind secventa lingvistica Inchide fereastra!, un vorbitor solicita interlocutorului sa efectueze o anumita actiune, urmarind sa-l determine sa-i indeplineasca solicitarea. Enuntul este unul de tip porunca (exclamativ imperativ) (act performativ exercitiv direct - in terminologia lui Austin).
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.