Analiza comparativa a activitatilor turistice din regiunea Piemont si regiunea de Nord Est

3x puncte

categorie: Geografie

nota: 8.27

nivel: Facultate

Referat despre Analiza comparativa a activitatilor turistice din regiunea Piemont si regiunea de Nord Est
Regiunea Nord-Est din România este alcătuită din mai multe arii cu caracter turistic, astfel se evidențiază regiunea turistica Bistrița cu zonele turistice Vatra Dornei, Ceahlău-Bicaz, Piatra Neamț-Târgu Neamț, regiunea turistică Bucovina cu zonele turistice Câmpulung Moldovenesc, Gura [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Analiza comparativa a activitatilor turistice din regiunea Piemont si regiunea de Nord Est

Referat despre Analiza comparativa a activitatilor turistice din regiunea Piemont si regiunea de Nord Est
Regiunea Nord-Est din România este alcătuită din mai multe arii cu caracter turistic, astfel se evidențiază regiunea turistica Bistrița cu zonele turistice Vatra Dornei, Ceahlău-Bicaz, Piatra Neamț-Târgu Neamț, regiunea turistică Bucovina cu zonele turistice Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului Suceava, cât și provincia turistică Moldova Colinară.
Cele mai reprezentative sunt redate de zonele cu caracter montan dar și cultural-religios din jud. Suceava și Neamt.

Zona turistică Bistrița înglobează tot ansamblul de obiective din bazinul superior al Bistriței, denumirea fiind legată de la orașul de la confluența Bistriței cu Dorna și Neagra Șarului. El este nu numai cea mai importantă localitate turistică dar prin infrastructură, poziție și evoluție constituie centrul polarizator tradițional al turismului de pe Bistrița superioară. Astfel în nord se află câteva masive cristaline cu trăsături aparte. Prezintă importanță sectorul nord-estic al munților Rodnei, Munții Suhard de pe dreapta Bistriței Aurii iar pe stânga Munții Mestecăniș.

Depresiunea Dornelor e străbătută de Bistrița în nord și de afluenții săi Neagra Șarului în est și Dorna în vest, are origine mixtă tectonică și de baraj vulcanic. Relieful contrastează cu ceea ce exista în spațiul limitrof; o serie de platouri piemontane ce formează o prispă sub culmile Mț. Călimani și mai multe terase în lungul a 3 râuri pe podurile cărora se află orașul Vatra Dornei și mulțimea satelor din Țara Dornei. Pentru turism localitatea prezintă importanță clădirile de la finele sec. 19, Primăria (1986-1897), Cazinoul (1895), gara, apoi Muzeul de științele naturii, Muzeul cinegetic, Parcul și cabana Runc, instalațiile pentru sporturile de iarnă, teleferic, etc.

Zona turistică Ceahlău-Bicaz este definit de varietatea formelor de relief sculptate în conglomerate, de asociațiile vegetale diverse care creează peisaje aparte și de câteva obiecte social-culturale grupate în stațiunea Durău sau în așezările de văile limitrofe. Zona turistică Piatra Neamț-Târgu Neamț cuprinde un spațiu extins pe rama montană (îndeosebi M. Stânișoarei) și în jumătatea nordică a Subcarpaților Moldovei. În cadrul ei există 2 centre turistice însemnate care pe de-o parte polarizează turismul pe arii extinse, iar pe de altă parte se află în strânse relații ele fiind incluse frecvent în programele turistice regionale.

Concentrează obiective turistice, dotări și multe forme de activități în Piatra Neamț și Târgu Neamț - centre prin care se asigură legături cu alte zone și localități turistice limitrofe (Ceahlău, Suceava, Roman, Pașcani, Bacău, etc.); se găsesc grupări importante de mănăstiri, schituri, biserici în sate dar și în afară cu valoare istorică și arhitectonică dar și deținătoare a unui tezaur cultural tradițional (tipărituri, broderii, sculpturi în lemn, iconografe etc.). alte obiective turistice sunt concentrate în orașe, în bazinete depresionare, pe mai multe axe hidrografice (Bistrița, Neamț) sau rutiere.
Regiunea turistică Bucovina reprezintă una din regiunile turistice cele mai bine conturate, cu un potențial variat și complex și cu capacități suficiente pentru asigurarea unei activitati turistice permannete. Ea cuprinde: Obcinele, culoarele văilor Suceava, Moldova, Moldovița, Putna și podișul Sucevei la vest de Siret incluzând mai multe centre și zone turistice naturale sau antropice. Îi sunt specifice un cadru natural variat în care se impun munții cu altitudini medii, bine împăduriți, dar și cu pajiști extinse, ei sunt străbătuți de culoare de vale largi cu numeroase așezări; un patrimoniu cultural-istoric bogat cu multe elemente de valoare internațională (îndeosebi mănăstirile); o largă accesibilitate determinată de culoare de văi în care se află multe așezări cu numeroase dotări apoi, pasuri de altitudine mică și o rețea de șosele modernizate bine ramificate care penetrează până la obiective depărtate de axele rutiere principale; existența unor centre turistice importante cu rol polarizator pentru întreaga zonă și un potențial economic ridicat orientat și către activități turistice tot mai diverse.

Provincia turistică Moldova Colinară este alcătuită din regiunea turistică câmpia Moldovei (Moldova de nord-est), și axele turistice Bârlad și Siret. Regiunea turistică Câmpia Moldovei este situată în partea de est și nord-est a Pod. Moldovei între Coasta Iașilor la sud, granița cu Moldova la est și cu Ucraina la nord și culoarul Siretului în vest. În cadrul acesteia s-au impus o zonă turistică distinctă (Iași) și 2 centre turistice (Botoșani, Dorohoi) la care se adaugă alte localități turistice grupate pe văi sau în lugul unor importante șosele (axe secundare). Potențialul turistic în primul rând cel antropic este de mare valoare, însă sunt numeroase și obiectivele naturale ce reprezintă locuri de atracție generatoare de activități turistice (păduri, iazuri, rezervații). Se adaugă un ansamblu de așezări ce însumează 450.000 de loc.

În bună parte beneficiari și prestatori de servicii turistice.
Axa turistică Bârlad se desfășoară în sudul și centrul Pod. Moldovei, în bazinul hidrografic cu același nume. Face legătura între zona turistică Iași și centrele și localitățile turistice din culoarul Siretului și cele din sud-estul României. Pe ansamblu nu se impune prin obiective turistice naturale și antropice de rezonanță și nici printr-o infrastructură și amenajări de profil deosebit. Există 3 centre (Vaslui, Bârlad și Tecuci) ce polarizează viața turistică, unde sunt concentrate majoritatea obiectivelor și a dotărilor pentru anumite tipuri de turism. Slaba dezvoltare economică nu asigură resursele financiare care să permită și afirmarea unor forme variate de activități turistice. Rămâne de bază tranzitul spre Iași și Rep. Moldova și unele manifestări la nivel regional sau local.
Axa turistică Siret se desfășoară în lungul acestei văi de la graniță până în nord-estul Câmpiei Române pe traseul unui vechi și tradițional drum de legătură între Moldova și Țara Românească spre sud și Polonia către nord din care lateral plecau artere similare spre Transilvania și ținutri dincolo de Prut și Nistru.

Avantajele sale sunt conferite mai întâi de existența unui relief de terase extinse și netede ceea ce a facilitat amenajarea atât a drumurilor rutiere (E85 și mai multe de rang național pe văile Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș dar și către Botoșani, Iași, Vaslui etc.) cât și a celor feroviare (magistrala 5 cu câteva trasee laterale). În al doilea rând de impunerea demografică, economică, administrativă etc., unor vechi așezări ce au căpătat statutul de târguri medievale și apoi orașe (unele având și curte domnească), în prezent centre de polarizare a activităților turistice pe un spațiu destul de extins. Nu trebuie omis nici poziția geografică de racord cu zone turistice pe un spațiu destul de extins.

Nu trebuie omis nici poziția geografică de racord cu zone turistice cu caracter complex precum Suceva, Iași, Bistrița, iar prin punctele de vama Vicșani (cale ferată) și Siret (șosea) cu zona Cernăuți din Bucovina de nord (Ucraina). Prin existența în lungul axei a mai multor orașe și a numeroase așezări rurale ce însumeaza peste 500.000 de loc. Ea constituie un important „bazin demografic” ce asigură participări la multe forme de turism local sau în diferite regiuni din țară (Iași, Suceava, București, litoral), deci o circulatie extrem de activă.

Accesibilitate turistică: infrastructura de transport.
Torino este deservit de aeroportul internațional Sandro Pertini (TRN - LIMF) situat în localitatea Caselle Torinese. Aeroportul este legat de oraș prin linia feroviară Torino-Lanzo Torinese și printr-o autostradă care racordată la șoseaua de centură din nord (Tangenziale Nord).
Torino este un important nod stradal și autostradal. Este punctul terminus a 5 autostrăzi: A4: Torino-Milano-Trieste; A5: Torino-Ivrea-Aosta; A6: Torino-Savona; A21: Torino-Piacenza-Brescia; A32: Torino-Bardonecchia-Traforo del Frejus.

Există două șosele de centură (Nord și Sud) care formează un semicerc în jurul orașului și două joncțiuni rutiere, spre aeroportul din Caselle Torinese și în direcția Pinerolo. Torino este un important nod feroviar. Principalele gări torineze sunt: Torino Porta Nuova (stație pentru traficul de pasageri, cea mai importantă din nodul feroviar torinez și a treia din Italia după numărul de pasageri), Torino Porta Susa și Torino Lingotto (gări importante pentru traficul de pasageri), Torino Orbassano (gară de triaj, situată în sud-vestul orașului).
Principalele căi feroviare care pleacă și sosesc la Torino sunt spre Genova, Milano și spre Franța (via Modane). Există și câteva căi secundare spre Aosta, Cuneo (CN), Savona, Pinerolo, Chieri, Lanzo Torinese și Rivarolo Canavese.

Alte gări, utilizate în special de navetiști, sunt Torino Dora și Torino Stura, pe traseul spre Milano și Madonna di Campagna pe traseul spre Ciriè-Lanzo. Rețeaua de transport urban, gestionată de GTT, este constituită de linii de tramvai, autobuz și feroviare. În 2007 s-a inaugurat linia 1 metroului pe traseul Collegno - Porta Susa - Porta Nuova. Această linie de metrou are ca baza sistemul VAL (deja utilizat în Lille, Toulouse și Rennes), ghidat automat.

În ceea ce privește situația infrastructurii de transport din regiunea de Nord-Est România, situația se prezintă astfel: rețeaua de drumuri din regiunea turistică Bistrița este bine dezvoltată. Din axa rutieră Bacău -Vatra Dornei - Pasul Prislop se desprind drumuri de interes național și județean care fie că ajung în cele mai importante centre și puncte din regiunea turistică fie că fac legătura cu regiuni și zone vecine (Maramureș, cele din Transilvania, Bucovina, etc.) există și drumuri forestiere și poteci care merg la principalele obiective turistice din cadrul ramei montane. Gradul de modernizare este extrem de diferit ceea ce face ca potențialul turistic extrem de bogat și variat sa fie în mică măsură valorificat.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.