Amplasarea depozitelor

1x punct

categorie: Economie

nota: 8.87

nivel: Facultate

Referat despre Amplasarea depozitelor
Metode de amplasare a mai multor depozite
Pentru cele mai multe firme, cea mai complexa si reala problema in ceea ce priveste locatia, este in momentul in care doua sau mai multe depozite trebuie sa fie amplasate simultan, sau la o perioada scurta de timp. Aceasta problema este comuna deoarece majoritatea companiilor, in afara de cele mici, au ma[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Amplasarea depozitelor

Referat despre Amplasarea depozitelor
Metode de amplasare a mai multor depozite
Pentru cele mai multe firme, cea mai complexa si reala problema in ceea ce priveste locatia, este in momentul in care doua sau mai multe depozite trebuie sa fie amplasate simultan, sau la o perioada scurta de timp. Aceasta problema este comuna deoarece majoritatea companiilor, in afara de cele mici, au mai multe facilitati in sistemele lor logistice. Este complexa deoarece aceste facilitati nu pot fi privite independent din punct de vedere economic, si numarul de posibilitati de amplasare devine enorm.

Problema amplasarii depozitelor este caracterizata de cateva intrebari de baza :
- Cate depozite ar trebui sa existe in reteaua de aprovizionare a companiei?
Cat de mari ar trebui sa fie si unde anume ar trebui sa fie localizate?
- Care magazine ar trebui asociate depozitului respectiv pentru a le aproviziona? Care depozit ar trebui asociat fiecarei fabrici, magazin, etc?
- Ce produse ar trebui stocate in fiecare depozit? Care produse ar trebui transportate direct de la punctul de productie la consumatori?

Au fost descoperite mai multe metode de determinare a locatiei depozitelor care ajuta la aflarea raspunsurilor pentru unele dintre aceste intrebari. Cateva dintre ele, cum ar fi metodele exacte si de simulare, sunt prezentate in continuare. Categoria metodelor exacte include metoda centrului de gravitatie multiplu si metodele de programare liniara. Metodele exacte au capacitatea de a garanta fie o solutie matematica optima, fie o solutie de precizie cunoscuta. Metoda centrului de gravitatie multipla determina amplasamentele depozitelor care genereaza costul de transport minim. Aplicarea metodei presupune crearea de subprobleme de amplasare. Centrele de cerere sunt repartizate pe depozitele care urmeaza sa fie localizate. Amplasarea fiecarui depozit al retelei reprezinta o subproblema care va fi solutionata cu ajutorul metodei centrului de gravitatie pentru un singur depozit.

Pentru alocarea destinatiilor pe depozite se vor considera grupele ce se pot constitui din centre de cerere apropiate. Se poate porni de la un numar de depozite egal cu numarul centrelor de cerere, se determina amplasamentele si se calculeza costul aferent. Se diminueaza apoi numarul depozitelor si se recalculeaza coordonatele lor si costul. Scaderea numarului de depozite conduce la cresterea costurilor de transport. Se poate inregistra o scadere simultana a costurilor fixe si a costurilor de mentinere a stocurilor. Solutia de amplasare cea mai buna este cea care minimizeaza costul total.

Din categoria metodelor exacte, fac parte si metodele de programare liniara. Cu ajutorul lor se determina solutia optima, din mai multe variante posibile, in conditiile anumitor restrictii. Un model de optimizare considera setul agregat de cerinte ale clientilor, setul agregat de posibilitati de productie, punctele intermediare posibile, alternativele de transport si dezvolta sistemul optim . Pentru rezolvarea problemelor de programare liniara se folosesc pachete software specifice. Aplicabilitatea programarii liniare pentru problemele de amplasare a mai multor depozite presupune indeplinirea a doua conditii de baza. Pe de o parte, doua sau mai multe amplasamente sau activitati trebuie sa concureze pentru accesul la resurse limitate. De exemplu, un client poate fi aprovizionat din doua sau mai multe surse. Pe de alta parte, toate relatiile din problema trebuie sa aiba un caracter determinist si sa poata fi aproximate liniar.

Ca variante metodologice de programare liniara, pentru localizarea mai multor depozite, se utilizeaza optimizarea retelei si programarea cu numere intregi mixta. Optimizarea retelei considera canalul de distributie o retea alcatuita din noduri (in care se afla depozitele) si arce (reprezentate de caile de transport). Obiectivul este de a minimiza costurile variabile de productie si transport, in conditiile anumitor restrictii legate de oferta, cerere si capacitati. O metoda de optimizare a retelei frecvent intalnita este metoda de transport, care are ca obiectiv satisfacerea integrala a cererii, cu un cost de transport minim. Matricea unei probleme de transport prezinta cantitatea solicitata de fiecare arie de piata, cantitatea pe care o poate furniza fiecare depozit si costul transportului de la depozit la punctul de cerere. Aplicarea metodei consta in stabilirea combinatiei optime de depozite dintr-o lista de amplasamente posibile. Solutia problemei indica localizarea optima a depozitelor si fluxurile de marfuri intre depozite si destinatii.

Programarea cu numere intregi mixta este o metoda mai complexa comparativ cu optimizarea retelei si are un grad de aplicabilitate practica mai mare, deoarece reflecta restrictiile existente in sistemele logistice reale. Un avantaj notabil al acestei metode este faptul ca pot fi incluse in analiza costurile fixe (care nu erau considerate in cazul optimizarii retelei), precum si diferite tipuri de costuri variabile. De asemenea, aceasta metoda reflecta cresterea costurilor fixe si economiile de scara ocazionate de utilizarea unor depozite mai mari.

Problema de programare liniara cu numere intregi consta in determinarea numarului, marimii si amplasarii depozitelor, astfel incat sa fie minimizate costurile fixe si liniar variabile, corespunzatoare vehicularii produselor prin reteaua de depozite, in conditiile anumitor restrictii. Aceste restrictii pot fi enuntate astfel:
- oferta disponibila pentru fiecare produs nu poate fi depasita;
- este necesara satisfacerea integrala a cererii;
- capacitatea depozitelor nu poate fi depasita;
- crearea unui depozit este conditionata de indeplinirea unui rulaj minim;
- toate produsele destinate unui anumit client vor fi livrate de la acelasi depozit;

Principala limita a metodei programarii liniare cu numere intregi mixta, care era legata de dimensiunea problemelor pe care le putea rezolva, a fost inlaturata prin tehnica descompunerii .Cu ajutorul ei, o situatie multi-produs este divizata intr-o serie de probleme referitoare la un singur produs. Tehnica descompunerii faciliteaza apropierea de realitate, deoarece majoritatea firmelor dispun de o varietate de produse pe care clientii le pot comanda in sortimente si cantitati diferite. Procedura de stabilire a amplasarii depozitelor, pe baza tehnicii de descompunere, are un caracter iterativ. Costurile asociate fiecarui produs sunt testate pentru convergenta pana cand se obtine costul minim.

Utilizarea programarii liniare se confrunta cu o serie de dificultati in cazul sistemelor logistice complexe. Considerarea tuturor combinatiilor posibile de furnizori, amplasamente ale unitatilor de productie, amplasamente ale depozitelor, angrosisti, clienti si produse conduce la o problema de dimensiuni foarte mari. In plus, caracterul optim al solutiei este relativ, datorita faptului ca depinde de modul de definire al problemei, de ipotezele avansate.

Desi poate parea ca modelele de amplasare a depozitelor care ofera solutii matematice sunt cele mai bune, trebuie sa realizam ca solutia optima a problemei de localizare a lumii reale nu este mai buna decat descrierea reala a problemei facuta de modelul respectiv . In plus, aceste modele de optimizare sunt de obicei greu de inteles si cer anumite aptitudini tehnice pe care multi manageri nu le poseda. De aceea, cei care cer ca descrierea exacta a problemei sa fie prioritara, se bazeaza pe simulare, ca metoda de alegere a unui amplasament. Acestia prefera sa riste si sa gaseasca o solutie imbunatatita, sub nivelul optim, la o problema descrisa cu precizie , decat sa gaseasca o solutie optima la o problema vag formulata.

In esenta, simularea se refera la studierea unui sistem dat cu ajutorul unui sistem inlocuitor, cu care se afla intr-o relatie de analogie. Solutia obtinuta cu ajutorul unei metode de simulare este imbunatatita sau suboptima, spre deosebire de solutia optima generata cu ajutorul programarii liniare. Caracterul suboptim nu este in totalitate un dezavantaj. Descrierea precisa a realitatii este principalul element de atractivitate al metodelor de simulare.

Un model de simulare pentru amplasarea depozitelor este o reprezentare matematica a unui sistem logistic, cu ajutorul unor enunturi matematice si logice, care pot fi manipulate cu ajutorul calculatorului. Aplicarea metodei presupune definirea prealabila a retelei logistice si a componentelor majore de cost. Reteaua consta in unitati de productie, depozite si clienti. Principalele costuri urmarite sunt costurile fixe si variabile ale depozitului, costul transportului de la surse la depozite si de la depozite la clienti, precum si costul de mentinere a produselor in stoc. Modelul de simulare permite evaluarea impactului pe care il au diferite configuratii ale retelei. Prin intermediul simularii repetate, se identifica cea mai buna retea, pornind de la diferite moduri de amplasare si alocare a depozitelor. Calitatea si eficienta rezultatelor depind de gama amplasamentelor care au fost selectate pentru analiza.

Sub aspectul preciziei rezultatelor obtinute, metodele de simulare sunt clasificate in doua tipuri distincte – simulari fundamentate matematic si simulari euristice. Simularile fundamentate matematic se bazeaza pe teoria probabilitatilor si a statistica matematica, ceea ce le permite sa asocieze rezultatelor obtinute o estimare a erorilor fata de realitate. Simularile euristice nu se bazeaza pe studii matematice riguroase sau neglijeaza calculele referitoare la precizie.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Economie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.