Algele si Procesul de Eutrofizare

5x puncte

categorie: Geografie

nota: 10.00

nivel: Liceu

Referat despre Algele si procesul de eutrofizare
Neustonul este confundat uneori cu “inflorirea apei”. Ca si in cazul infloririi apei, neustonul da apei o coloratie specifica, dependenta de natura algelor care-l alcatuiesc. Diferenta consta in faptul ca “inflorirea” coloreaza apa in masa ei pana la o oarecare adancime, iar neustonul este o formatiune strict bidimensi[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Algele si Procesul de Eutrofizare

Referat despre Algele si procesul de eutrofizare
Neustonul este confundat uneori cu “inflorirea apei”. Ca si in cazul infloririi apei, neustonul da apei o coloratie specifica, dependenta de natura algelor care-l alcatuiesc. Diferenta consta in faptul ca “inflorirea” coloreaza apa in masa ei pana la o oarecare adancime, iar neustonul este o formatiune strict bidimensionala, care se limiteaza doar la pelicula superficiala a apei. Conditiile care permit aparitia neustonului sunt, in primul rand, acelea care favorizeaza inmultirea rapida a unor alge in stare palmeloida. Acestea provin, in general, din plancton si se gasesc pe suprafata apei in conditii deosebit de favorabile: iluminare optima, lipsa animalelor planctonifage etc.

Alge ucigase
Spre sfarsitul verii si mijlocul toamnei, cand incepe revarsarea raului Peak, pe coasta Floridei apele devin sangerii, iar aerul se incarca cu miasme usturatoare. Milioane de pesti morti plutesc deasupra undelor si acopera cu un strat gros plaja litorala, atragand imense roiuri de muste. Vechile populatii amerindiene numeau acest fenomen “valul rosu” si, prin traditie, oamenii erau opriti sa culeaga si sa manance in aceasta perioada molustele comestibile, singurele care rezistau acestui val ucigator, dar care provocau imbolnavirea si chiar intoxicarea mortala a consumatorilor. Si in partile sudice ale Marii Mediterane are loc astfel de “flux”, socotit de egiptenii antici ca un flagel trimis de zei.

Analiza microscopica a aratat ca “fluxul rosu” este o uriasa aglomerare de fitoplancton. Se stabilise, de asemenea, ca, pentru a se feri in perioada inmultirii de rapacitatea pestilor fitofagi si a numerosilor zooplanconieri, un numar de cca. 20 de specii de alge, in special din grupul dinoflagelatelor, produc acid ascorbic si un metabolit – numit initial rhamnocid care actioneaza ca o toxina extreme de puternica.
In anul 1953, 4 universitati americane au initiat un studiu asupra fenomenului chimic produs de alge pe Coasta Floridei. Dupa 3 decenii, enigma a fost partial rezolvata, determinandu-se structura brevetoxinei B – una din substantele otravitoare produsa Ptychodiscus brevis.

Determinarea a fost deosebit de grea, deoarece cercetatorii nu s-au putut baza pe izolarea unei toxine liposolubile din tesuturile animalelor marine, fiind nevoiti s-o extraga din culturi de alge izolate si pastrate ani in sir intr-un rezervor cu apa marina artificiala. In acest fel s-au putut izola in final 90 mg de otrava pura, folosindu-se diverse metode moderne. Studiul publicat in anul 1983 a lamurit intr-o masura misterul inspaimantatoarelor marei rosii.
Actiunea ingrasamintelor asupra fitoplantonului din bazinele acvatice.

Culturi in iazuri amenajate
Populatia algala este principala veriga in determinarea productivitatii biologice a bazinelor acvatice. De cantitatea si de calitatea fitoplantonului depinde in mare masura productia piscicola, asupracareia influenteaza de asemenea si macrofitele bentale, adaposturi si locuri de ponta ideale pentru numeroase specii de pesti.
Aplicarea de ingrasaminte duce la proliferarea brusca a unor specii de alge din paturile superioare ale apelor si face posibila aparitia fenomenului de inflorire; acesta provoaca un dezechilibru in lantul trofic al bazinului, deoarece material organica produsa nu intra direct in hrana diverselor organisme animale, adduce cu sine pericolul de eutrofizare si pentru ca, cel mai adesea, speciile care capata dominanta ne prezinta o valoare deosebita nutritive.

O analiza a apelor inflorite, ca urmare a aplicarii ingrasamintelor, pune in evidenta ca dezvoltarea algelor poate depasi volumul de 1000 cm/m de apa. Cercetarile desfasurate la Nucet, in helesteele statiunii piscicole, au aratat ca la inceputul “infloririi” numarul animalelor planctonice a crescut, mai ales cand componenta biocenozei algale era dominata de asocierea genului Ceratium si genul Microcystis; dar, in momentul maxim al infloririi apei, atat zooplanconul cat si fauna de fund descresc pana la valori dintre cele mai mici. (1957 – de la 46 Kg la 0,5 Kg/ha!)

In acest context, studiile asupra ingrasarii apelor urmeaza sa fie intensificate pentru ca infloririle ce pot aparea sa fie eliminate inainte de a periclita productia piscicola, si in acelasi timp, pentru ca substanta organica obtinuta sa fie maxima.

Pentru a aplica in mod rational ingrasamintele in bazinele piscicole, trebuie cunoscut elementul nutritiv absent din constelatia factorilor care promoveaza o buna dezvoltare a fitoplantonului. Analizele chimice sunt cele mai precise metode de identificare a elementului nutritiv care trebuie sa fie aplicat, dar si in lipsa acestora un bun cunoscator al asociatiilor algale va intui (cu aproximatie) compozitia chimica a apei, dupa speciile dominante din biocenoze.

Caracterizarea procesului de eutrofizare
Eutrofizarea – fenomen caracterizat lacurilor sau altor ecosisteme acvatice, ce consta in dezvoltarea excesiva a unor specii fitoplantonice, indeosebi alge albastre, alge verzi, flagelate, diatomee, datorita patrunderii, direct sau indirect, a unor fertilizanti cum sunt compusii azotului, carbonului sau cei ai fosforului. Aceste ape au un aspect caracteristic de “supa de legume” cu miros specific de peste stricat, mucegai, si cu o culoare anume - verde, bruna rosie – dupa speciile de alge dezvoltate in exces.

Aspect bine conturat al problematicii deosebit de complexe a poluarii apelor de suprafata, procesul de eutrofizare consta in imbogatirea acestora cu substante nutritive pentru plante, fapt ce determina o proliferare excesiva a algelor si a alor plamte acvatice, deteriorarea calitatii apei din punct de vedere igienic si estetic si aparitia de dificultati in prelucrarea si utilizarea ei in scop potabil, agricol sau industrial.

Eutrofizarea – forma a poluarii de tip organic – reprezinta una din consecintele nedorite ale interventiilor antropice, fenomenul, in evolutia sa, fiind extrem de complex si, totodata, urmat de o serie de efecte al caror impact asupra mediului nu poate fi ignorat.

Nivelul poluarii apelor a crescut nepermis in ultimele decenii, in special in acele regiuni de pe glob in care populatia si industria s-au dezvoltat puternic si rapid, fara luarea unor masuri privind protectia calitatii apelor. Degradarea calitativa a numeroaselor lacuri naturale sau de acumulare a ridicat problema posibilitatii de prevenire a proceselor daunatoare care duc la o asemenea degradare. In tara noastra, una din zonele importante care se confrunta in prezent cu acest tip de poluare o constituie Podisul Central Moldovenesc.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.