Alexandru Lapusneanu - raport realitate fictiune

5x puncte

categorie: Romana

nota: 10.00

nivel: Liceu

In acest sens, operele memorialistice reflecta fidel realitatea unei epoci, in timp ce operele asa-zis de fictiune se raporteaza mai mult sau mai putin fidel la realitatea cotidiana. In operele narative realiste, conventia veridicitatii este respectata, intrucat intentia autorului este sa creeze iluzia unui univers cat se poate de realist. Fictiunea literara implica modificarea datelor din realita[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Alexandru Lapusneanu - raport realitate fictiune

In acest sens, operele memorialistice reflecta fidel realitatea unei epoci, in timp ce operele asa-zis de fictiune se raporteaza mai mult sau mai putin fidel la realitatea cotidiana. In operele narative realiste, conventia veridicitatii este respectata, intrucat intentia autorului este sa creeze iluzia unui univers cat se poate de realist. Fictiunea literara implica modificarea datelor din realitatea imediata sau cel putin selectarea lor, astfel incat sa nu fie retinute decat detaliile care creeaza un univers coerent, dar nu neaparat realist.

Nuvela Alexandru Lapusneanul, a lui Costache Negruzzi, apare la Iasi, in 1840, in primul numar al revistei Dacia literara, inaugurand seria operelor de inspiratie istorica in literatura romana. Sub influenta programului romantismului romanesc, sintetizat in articolul Introductie, al lui Mihail Kogalniceanu (articolul-program al revistei ), C. Negruzzi valorifica informatiile cuprinse in cronicile moldovene intr-o creatie clasica prin sobrietatea constructiei, pregnanta caracterelor si vigoarea conflictelor.

Autorul a indicat ca sursa a scrierii sale cronica lui Miron Costin. In realitate, Grigore Ureche este cel care a consemnat, in Letopisetul Tarii Moldovei, fapte din cele doua domnii ale lui Alexandru Lapusneanu (1552-1561, 1564-1568). De la Grigore Ureche sunt preluate informatiile despre a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanu: intrarea domnitorului in tara, cu ajutor turcesc; respingerea lui de catre solia marilor boieri; politica externa si interna (distrugerea cetatilor ceruta de turci, intelegerea cu craiul polonez, fuga boierilor in Polonia); moartea domnitorului, suspectata ca ucidere prin inselatorie.

Fidelitatea fata de cronica in ceea ce priveste evenimentele majore este necesara pentru obtinerea veridicitatii atmosferei. In privinta celorlalte personaje, C. Negruzzi a ignorat consemnarile cronicii. Astfel, in realitate, domnitorul Tomsa fuge in Polonia, la Liov, insotit de Motoc vornicul, Veverita postelnicul si Spancioc spatarul. Aici sunt decapitati, din ordinul "craiului" lesilor, in urma interventiei lui Lapusneanu prin intermediul turcilor. Sfarsitul atribuit in nuvela lui Motoc este, de fapt, acela al boierului moldovean Batiste Veveli, ucis de o multime de tarani, din cauza lasitatii domnitorului Alexandru Ilias, care il indeparteaza de langa el (evenimentul este descris in cronica lui Miron Costin).

Modificarile aduse modelului cronicaresc sunt explicabile prin finalitatea urmarita: cronicarii urmaresc consemnarea faptelor si evenimentelor istorice cat mai fidel; C. Negruzzi este creator de literatura, iar aceasta presupune metamorfozarea personalitatilor reale, atestate de cronica, in personaje literare. In nuvela, exista scene si episoade care apartin in totalitate fictiunii ( uciderea lui Lapusneanu prin interventia Ruxandei, a lui Spancioc si Stroici, invitatia la ospat printr-o "desantata cuvantare", amenintarea cu moartea adresata tuturor celor prezenti in scena calugaririi, decapitarea boierilor ucisi si asezarea capetelor intr-o piramida, in conformitate cu rangul detinut etc.)
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT


TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.