Alecsandri-prozator si dramaturg

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Alecsandri-prozator si dramaturg

Cel mai mare scriitor al Romaniei pana la Mihai Eminescu si cel mai reprezentativ exponent al pasoptismului este Vasile Alecsandri (1819-1890). A fost poet, dramaturg, prozator, folclorist, om politic, ministru, academician roman, creator al teatrului romanesc si al literaturii dramatice in Romania, personalitate marcanta a Moldovei si apoi a Romaniei de-a lungul secolului al XIX-lea.

Viata lui Vasile Alecsandri pare a fi ocrotita de adversitatea malitioasa a destinului. Fiu al medelnicerului Vasile Alecsandri (ajuns mai tarziu vornic) si al Elenei Cozoni, se naste la Bacau pe 14 iunie 1819. A studiat in casa parinteasca cu calugarul maramuresean Gherman Vida, apoi la Iasi si mai apoi la Paris, unde, dupa cateva incercari nereusite in domeniul medicinii si ingineresc, se consacra literaturii. Dupa intoarcerea in Moldova, participa la toate initiativele tovarasilor sai de generatie: director al teatrului din Iasi impreuna cu C.Negruzzi si M.Kogalniceanu, colaborator la Dacia literara si Foaie stiintifica si literara (Propasirea), redactor si proprietar al Romaniei literare. A luat parte la miscarea revolutionara de la 1848 in Moldova, redactand unul dintre documentele ei programatice (Protestatie in numele Moldovei, a omenirei si a lui Dumnezeu) si a petrecut un an in exil in Franta. Intors in tara ia parte la luptele pentru Unirea Principatelor, se numara printre devotatii lui Al. I.Cuza, fiind numit deputat si ministru in mai multe randuri. Isi sfarseste viata ca ambasador la Paris. Se stinge din viata la data de 22 august 1890 si este inmormantat la Mircesti.

Opera sa se desfasoara ascendent in lungul a aproape cinci decenii.
Debuteaza cu nuvela Buchetiera de la Florenta in Dacia literara (1840) si pieseta Farmazonul din Harlau, jucata pe scena sectiei romanesti a teatrului iesean. Scrierile sale, poezii lirice si epice, proza memorialistica si de fictiune, comedii, drame, monoloage comice, sunt in multiple sensuri reprezentative pentru timpul in care a trait.
Alecsandri este un scriitor angajat, inspirat de marile probleme ale vremii, si, in acelasi timp, un artist subtil, capabil de a observa lumea inconjuratoare fara scepticism.
Intr-un text din 1866, T.Maiorescu sintetizeaza insemnatatea operei lui Alecsandri in ansamblu: <> (Poeti si critici)

In cadrul genului epic, nefacand insa parte din proza autorului, Alecsandri publica in volumul Opere complete Poezii ciclul de Legende (17 poezii scrise intre 1864 si 1875): "Dumbrava rosie", "Razbunarea lui Statu- Palma", "Legenda randunicai","Dan, capitan de plai", "Grui-Sanger", "Murad Gazi sultanul si Becri Mustafa" etc. Acestea sunt lungi naratiuni oratorice, in parte istorii de vitejii sau nuvele cu crime, in parte basme. Nota comuna o reprezinta inclinarea catre monstrous si colossal, catre sadism si fanfaronade eroica. Legenda Rândunicăi şi Legenda Ciocârliei povestesc în frumoase versuri cum atât una cât şi alta au fost nişte încântătoare "jumătate fete şi jumătate flori", care s-au prefăcut în păsări. Dan căpitan de plai e poate cea mai reuşită. Figurile lui Ursan şi a bătrânului Dan ne apar ca nişte trăsături supraomeneşti, luptele lor sunt din domeniul închipuirii, dar ne plac, ne entuziasmează prin modul cum sunt arătate. Dumbrava roşie este înfăţişarea luptei lui Ştefan contra lui Albert, regele Poloniei, învingerea polonilor şi înjugarea lor la pluguri, ca să are un loc ce va deveni Dumbrava roşie, adică pădurea sângelui. "Legendele" trebuie considerate fragmente de epopee nationala fantastica si realista, depasind tot ce se scrisese pana atunci.

Proza

George Calinescu afirma in Istoria literaturii romane ca proza reprezinta probabil "cea mai durabila parte a operei lui Alecsandri".Intr-adevar, proza ne ofera posibilitatea cunoasterii mai directe si mai profunde a personalitatii scriitorului fiindca aici inclinarea spre autobiografie, verva cuceritoare a comediilor se manifesta liber, neconstranse de rigorile specifice exprimarii in versuri sau ale reprezentarii scenice.
Alecsandri este prin excelenta un memorialist. Predilectia pentru autobiografie a scriitorului are ca efect imediat preponderenta monologului in operele sale. Desi uneori se deghizeaza in formele literaturii de fictiune, ("Dridri","Istoria unui galban") proza memorialistica isi manifesta calitatile mai ales in relatia de calatorie directa.("O primbare in munti", "Calatorie in Africa") Verva caracteristica naratiunii este intretinuta continuu de oralitatea relatarii.

Proza lui Alecsandri capata relief si culoare prin alternarea paginilor narative cu cele descriptive. Tudor Vianu il considera pe Vasile Alecsandri "intemeietor al peisajului literar". Atat in proza cat si in pasteluri, Alecsandri nu se dovedeste a fi colorist; ceea ce remarca el in natura este in principal alternanta lumina- umbra.
Prosa este titlul partii a III-a din Opere complete, editia Socec, din 1876. Se afla integrate aici Suvenire din Italia, publicata in Dacia literara, Buchetiera de la florenta, Istoria unui galban, Balta-Alba, Calatoria in Africa, studiul Romanii si poesia lor, acel Dictionar grotesc impotriva stricatorilor de limba, precum si cele cinci biografii: Necolae Balcescu, Costache Filipescu, Alecu Russo, Constantin Negruzzi, Prosper Merimee..
Dintre scrierile necuprinse in volumele publicate de Alecsandri, notabila este nuvela romantica Dridri, partial aparuta in Revista contimporana. In unele surse ea apare ca fiind un roman abia inceput, caracterizat de stilul de epoca. Mai mentionam savuroasa scrisoare care I.Ghica, Porojan, publicata in Convorbiri literare, 1880.
"Buchetiera de la Florenta", opera sa de debut, este o prelucrare din literatura italiana si are caracter romantic.

Sinteza dintre Occident si Orient, ce forma insasi structura intima a fiintei sale, Alecsandri o realizeaza in spiritualul tablou al civilizatiei romane asa cum o vede un francez la "Balta-Alba".

Dupa o lunga calatorie in sudul Frantei, Spania, Africa, Italia, Austria, Germania, Anglia, scrie memorialul de calatorie "Calatorie in Africa"; aceasta opera reveleaza nu numai un observator social, dar si un pictor al naturii geografice, schitand repede un tablou de ansamblu.

Caracterizarea personajelor prin limbaj este utilizata atat in teatru cat si in proza.( "Calatoria in Africa"- englezul Angel raspunde unei avalanse de intrebari prin laconicul O! ies! sau prin exclamatia hau!).

Calitatea umorului il apropie de Negruzzi si de Kogalniceanu, avand darul de a relata fara a obosi cititorul si de a amuza mai ales prin spontaneitate.

DOWNLOAD REFERAT

« mai multe referate din Romana